Hipoplazia mamară este o situație destul de rar întâlnită, însă, atunci când apare, poate fi recunoscută după faptul că proaspăta mămică nu poate alăpta. Sânii nu au suficient țesut glandular care să susțină lactația.
Nefericita realitate a hipoplaziei mamare este aceea că, deși ușor de recunoscut în perspectivă, primul indiciu care atestă că o mamă nu are suficient țesut glandular la nivelul sânilor este faptul că nu reușește să alăpteze în primele zile. Organismul ei pur și simplu nu produce lapte. Chiar dacă totul indică un start bun pentru alăptare, laptele întârzie să apară sau nu se produce în cantități suficiente pentru a susține nou-născutul.
Conform specialiștilor, printre care și Dr. Ruxandra Dumitrescu, medic primar obstetrică-ginecologie care ne-a oferit informații legate de această condiție, cercetătorii au descoperit o corelație între următoarele caracteristici fizice ale pacientelor și producția scăzută sau absentă de lapte matern:
– Spațiu mai mare între sâni
– Asimetria sânilor (un sân este semnificativ mai mare decât celălalt)
– Prezența vergeturilor pe sâni chiar și atunci când aceștia nu sunt în creștere.
– Formă tubulară a sânilor (aspect de ”sac gol”)
Alte caracteristici care ar putea indica hipoplazia pot fi areolele sânilor disproporțional de mari sau absența modificărilor la nivelul sânilor în timpul sarcinii sau după naștere.
Hipoplazia mamară poate fi întâlnită atât în cazul sânilor mici cât și în cazul celor mari. Hipoplazia poate fi indicată de forma, amplasarea și asimetria sânilor, nu de mărimea acestora. O pereche de sâni de mărime normală ce nu au suficient țesut glandular pot fi umpluți cu țesut adipos.
Vestea bună, susțin specialiștii este aceea că dacă mama va apela la un consultant în lactație și va fi capabilă să urmeze un plan coerent de stimulare a lactației și se alăptare, nu are nici un motiv pentru care să întrerupă această legătură minunată dintre ea și copilul ei.
Posibilele cauze pentru hipoplazia mamară
Nu există informații concludente legate de cauzele exacte pentru care unele femei nu dezvoltă țesut mamar. O posibilă componentă genetică ar putea fi scoasă în evidență în cazul acelor femei care au în istoricul lor medical un caz de imposibilitate de a alăpta, precum și aceeași formă a sânilor. Unele studii publicate au indicat ca anumiți factori de mediu contaminanți pot duce la creșterea cazurilor de hipoplazie. Se pare pesticidele sau dioxinele descoperite în produsele chimice pot afecta nivelul hormonal și unele funcții ale organismului.
Unele condiții pot coexista cu hipoplazia mamară. Defectul de fază lutheală caracterizat printr-un nivel inadecvat de progesteron în timpul fazei lutheale a ciclului femeii (după ovulație) poate fi o condiție nediagnosticată ce poate ridica un steguleț roșu legat de dezvoltarea insuficientă a a țesutului glandular. Progesteronul este hormonul care pregătește lactația în timpul sarcinii.
Specialiștii mai trag un semnal de alarmă și în cazul pacientelor diagnosticate cu sindromul ovarelor polichistice.
Cum ajuți o mamă cu hipoplazie mamară
Încă de la nașterea primului meu copil mi s-a părut de o importanță vitală sprijinul unui consultant în lactație. Pentru unele mame ar putea părea o risipă de timp și bani, însă cred că cele care au apelat la un astfel de specialist au simțit că a meritat tot efortul.
Chiar și fără hipoplazie mamară, alăptarea poate fi un proces extrem de anevoios care să te facă să renunți, dacă lucrurile nu sunt făcute cum trebuie. Există nenumărați factori care pot întârzia lactația sau care o pot opri, de la factorii de stres și până la cei legați de forma anatomică a gurii copilului care nu știe să sugă.
Un consultant în alăptare te va învăța cum să poziționezi copilul la sân, cum să-ți îngrijești sânii, cum să-ți stimulezi lactația, în alte cuvinte, cum să alăptezi corect, astfel încât întregul proces să fie unul natural, plăcut și să ducă la îndeplinirea obiectivelor: alimentarea naturală a copilului și crearea unei legături indestructibile între mamă și copil.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
Foto: Guliver
