Aftele la bebeluşi: de ce apar şi cum scapi de ele?

aftele-la-bebelusi-totul-despre-mame (2)

Cum prevenim și cum tratăm aftele la bebeluși

Aftele reprezintă o infecţie micotică deseori întâlnită şi în rândul sugarilor. Ele arată ca nişte pete albicioase prezente la nivelul mucoasei bucale. În faza de debut pot fi confundate cu urmele de lapte, dar dacă încerci să le ştergi pot sângera.

Află mai jos care sunt măsurile de prevenire, dar şi de tratament în cazul aftelor.

O ciupercă parazit numită ştiinţific Monilia (Candida) Albicans este responsabilă de apariţia aftelor. Uneori mama nici nu observă că ceva nu este în regulă cu bebeluşul, confundând aftele cu urmele de lapte sau hrană. Dar medicul pediatru, în urma examenului periodic, poate atrage atenţia asupra acestui aspect. Aftele pot să apară şi în urma tratamentului cu antibiotice și, lăsate netratate, ele pot acoperi faţa internă a obrajilor, a buzelor şi limba.

Aftele pot apărea chiar şi în gura unui nou-născut de 5-6 zile, iar în acest caz poate fi rezultatul unei infecţii fungice nerezolvate a mamei, care s-a transferat şi la copil în timpul naşterii.

Dar aftele pot să apară la bebeluşi şi în luna a doua şi în luna a treia de viaţă şi mai târziu – ca rezultat al unui dezechilibru între bacteriile şi fermenţii din gură. Acest lucru se întâmplă atunci când copilul are sistemul imunitar slăbit, de exemplu în timpul apariţiei dinţilor sau după tratamentul cu antibiotice. Copilul poate, de asemenea să se infecteze dacă este alăptat, iar mama suferă de candidoză sau dacă este hrănit artificial, iar tetina este infectată.

Cum tratezi aftele

Dacă aftele nu dispar de la sine în câteva zile, va trebui să apelezi la medicul pediatru. La fel dacă bebeluşul are mai puţin de 3 luni. Netratată, candidoza se poate extinde, ajungând în cele din urmă ca toată mucoasa bucală să fie acoperită cu un strat alb, brânzos. Aftele sunt foarte dureroase şi constituie o adevărată piedică în procesul de hrănire. În aceste condiţii bebeluşul poate refuza să mai sugă sau să mai mănânce. Ca urmare copilul nu mai ia în greutate sau chiar slăbeşte, devine letargic, iritabil şi somnolent.

În tratamentul candidozei bucale medicul pediatru prescrie de obicei un medicament antiseptic şi antifungic pe bază de nistatină (bineînţeles sub formă lichidă). Tot el îţi va recomanda modalitatea şi frecvenţa de administrare. De regulă soluţia este picurată direct în gura sugarului. Sau se înmoaie cu soluţie un beţigaş de urechi şi apoi se aplică pe zonele afectate. Atenţie: tratamentul trebuie aplicat cu multă blândeţe astfel încât să nu rupi aftele. Dacă accidental se întâmplă acest lucru, mucoasa bucală începe să sângereze, iar sugarul va urla de durere. Dacă alăptezi, lubrifiază mameloanele cu soluţia cu nistatină, iar dacă bebeluşul este hrănit mix, nu uita să sterilizezi biberoanele şi tetinele după fiecare utilizare.

Dacă nu te încântă ideea de a folosi medicamente pentru un copil atât de mic, poţi încerca puterea vindecătoare a plantelor medicinale. S-a demonstrat că salvia are un puternic efect antiseptic. Aşa că tamponează uşor zonele afectate cu o compresă sterilă îmbibată în infuzie de salvie.

Măsuri de prevenire

În cazul în care mama trebuie să urmeze un tratament cu antibiotice, vorbiţi cu medicul de familie să vă recomande şi preparate suplimentare pe bază de acid lactic. Acestea ajută ca flora intestinală să se menţină în parametrii normali.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație