Cartea bebelușului, lansată alături de specialiști și părinți din comunitatea TDM

Psiholog Miruna Jovin
cartea-bebelusului-totul-despre-mame

Pe 28 iulie, comunitatea TOTUL DESPRE MAME s-a întâlnit într-un format nou la
„Atelierul și lansarea interactivă de carte: Sănătatea copilului în primul an de viață”. Aici s-a lansat Cartea bebelușului, volumul 1, o carte de puericultură scrisă de pediatrul William Sears împreună cu soția sa, asistentă de pediatrie, și doi dintre fiii săi, medici pediatri. Seara a fost plină de informații pentru părinții în devenire sau cei cu copii foarte mici, iar informațiile au venit de la Irina Popescu, moașă, care a vorbit despre rolul moașei în sarcină și naștere, dr. Irina Buga, medic pediatru neonatolog, ce a explicat protocolul medical la naștere, şi dr. Ilinca Tudose Tranulis, medic pediatru, care ne-a spune totul despre integrarea copilului în viaţa de familie.

Cartea bebelușului, o carte de bază pentru părinți

Punctul de pornire al evenimentului a fost Cartea bebelușului, ce conține toate informațiile necesare unei familii în devenire și care are o parte importantă dedicată sarcinii și nașterii. Cartea bebelușului tratează, apoi, în detaliu, fiecare etapă a vieții unui copil de până în doi ani, etape despre care au stat de vorbă cu cei prezenți și specialiștii invitați.

Moașa, de mare ajutor în sarcină și naștere

Irina Popescu a vorbit despre ceea ce înseamnă supravegherea unei sarcini cu risc scăzut de către moașe, în ce fel acestea asistă gravidele în momentul nașterii și când se încheie rolul lor. Moașele din România urmează Facultatea de Moașe în cadrul Facultății de Medicină și pot profesa apoi în mod legal. În teorie, ele pot monitoriza toate femeile sănătoase în perioada lor fertilă (din adolescență și până la instalarea menopauzei). În practică, activitatea principală pe care o au este monitorizarea sarcinii cu risc scăzut și asistarea, împreună cu un medic, la naștere. Moașa colaborează în timpul sarcinii și nașterii îndeaproape cu colegii medici și decide împreună cu ei ce trebuie făcut în cazuri specifice.

Invitata noastră ne-a mai spus că un procent de 90% din sarcinile cu risc scăzut se finalizează cu o naștere naturală. Rolul moașei, atât în timpul monitorizării sarcinii, cât și al nașterii, se încheie atunci când este vorba de patologii și când medicul specialist preia cazul. Competențele moașelor se extind și după naștere, când ele pot asista mamele în inițierea alăptării și le verifică starea de sănătate. De aceea, în prima lună de viață bebelușul și mama pot fi monitorizați la domiciliu de către moașă, pregătită se identifice eventualele probleme, inclusiv o depresie postnatală.

Irina Popescu ne-a mai explicat că în România se face uneori o confuzie între moașă și
doula. În timp ce moașa este un cadru medical care poate și chiar ia decizii în ceea ce privește femeia gravidă sau aflată în travaliu, doula este o persoană care sprijină mama, fără să aibă cunoștințe medicale și care nu are voie să se implice în actul medical. Cât despre nașterile acasă, Irina a spus că legislația în vigoare în România prevede ca o moașă poate asista o naștere numai în prezența unui medic. Recomandarea ei este ca acest lucru să fie făcut doar dacă există un plan B de rezervă. Planul B trebuie să specifice accesul rapid la un spital pentru a putea trata eventualele complicații apărute.

Nou-născuții, atent verificați de medicul neonatolog

Medicul neonatolog Irina Buga ne-a vorbit în detaliu despre procedurile medicale care se fac nou născuților în spital. Îndată ce se nasc, ei sunt consultați pe o masă radiantă, în măsura în care este posibil chiar în aria de vizibilitate a mamei. Li se verifică respirația, bătăile inimii, coloritul pielii și se decide în ce măsură ei par să se adapteze la viața extrauterină. Recomandările sunt să se lase cordonul ombilical să pulseze, atât cât este posibil, dar minim 1 minut, iar acest lucru sa se facă de comun acord cu medicul ginecolog și în funcție de starea de sănătate a mamei.

Unii bebeluși se adaptează puțin mai greu la viața extrauterină și atunci personalul medical îi va ajuta cu oxigen în flux liber, dacă este cazul, și aspirarea căilor respiratorii. În măsura în care este posibil din punct de vedere al personalului medical, ora magică este recomandată tuturor mamelor și copiilor. Ea asigură un bun început în ceea ce privește alăptarea și conectarea dintre mamă și copil.

În ceea ce privește administrarea de medicamente imediat după naștere, protocoalele de medicină neonatală prevăd administrarea de vitamina K pentru a evita o eventuală hemoragie. Administrarea se face în prezența părinților și este de preferat varianta injectabilă, pentru o evidență exactă a cantității administrate. Irina Buga ne-a mai spus că nu susține administrarea de antibiotic preventiv nou născuților fără probleme de sănătate și că întotdeauna este de preferat sa se efectueze analize amănunțite. Cât despre icter, el este, la majoritatea copiilor, de ordin fiziologic și va dispărea de la sine. Ca atare, expunerea la o lampă cu UV, care să ajute la eliminarea bilirubinei din organism, nu este tot timpul necesară și ar trebuie să se practice doar în anumite situații.

Medicul pediatru oferă și sfaturi practice cu privire la îngrijirea nou-născutului

Ilinca Tudose Tranulis, medic pediatru, ne-a spus că în prima lună de viață, din punct de vedere al medicului pediatru care vede copilul, este important ca alăptarea să funcționeze fără probleme. Ea a mai declarat că înțelege cât de covârșitor poate fi rolul de proaspăt părinte, iar din acest motiv, pe lângă informațiile generale pe care le primesc în spital, părinții au nevoie și de sfaturi practice cu privire la îngrijirea nou născutului. Ele pot fi obținute direct de la medici, dar și din cărți de încredere, precum Cartea bebelușului. Ilinca a recomandat ca ecografia de șold să fie făcută până la vârsta de patru luni, fiind o investigație non invazivă, dar care poate diagnostica o afecțiune care se tratează cu atât mai ușor, cu cât vârsta copilului este mai mică.

Pentru zona geografică unde se află România, Ilinca ne-a mai zis părinților că se recomandă administrarea de vitamina D din ziua a opta de viață și până la vârsta de doi ani, indiferent de sezon. Alte suplimente nu se recomandă decât în urma unor analize amănunțite.

Despre îngrijirea buricului Ilinca Tudose Tranulis a atras atenția că zona trebuie menținută curată și uscată, ca se poate aplica alcool, dar ca buricul se va usca și în absența acestuia. Important este ca zona să rămână curată și, dacă apar modificări, părinții să ia legătura cu medicul pediatru sau cu cel de familie.

Am avut bucuria de a avea alături de noi la acest eveniment oamenii minunați de la Junior Adventure Team.  Aceștia le-au pregătit copiilor multe surprize: jocuri cu legume și fructe și un atelier de creație unde cei mici au lipit, au desenat, cu colorat, au decupat și, la final, au plecat cu flori zâmbitoare, fluturi, steluțe și… înghețată (de hârtie).

Alături de noi a fost și partenerul nostru Avène Eau thermale cu o gamă de produse potrivite pielii sensibile a bebelușilor. Produsele Avène pentru bebeluși sunt special adaptate pielii sensibile și au fost testate îndelung pentru a le păstra calitatea înaltă.

Cartea bebelușului, volumul 1, este CARTEA pe care orice viitor părinte trebuie să o citească și pe care toți cei care au deja copii este bine să o aibă la îndemână. Cartea este disponibilă aici și cuprinde sfaturi detaliate despre majoritatea problemelor cu care se confruntă părinții în primele luni de viață ale copiilor lor.

Dacă ți s-a părut util acest articol despre atelierul în care s-a lansat Cartea bebelușului, dă LIKE paginii noastre de Facebook. Acolo găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante!

Foto: Junior Adventure Team

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa