Spasmul hohotului de plâns. Tot ce trebuie să știi despre această criză, ce poate ajunge până la leșin

Andreea Popa
copil plange tata
Spasmul hohotului de plâns poate fi înfricoșător pentru orice părinte. Partea bună este că trece în timp de la sine

Spasmul hohotului de plâns (SHP) este un sindrom medical destul de des întâlnit printre sugari şi copiii mici. Să-ţi vezi copilul supărat şi plângând este dificil. Să-l vezi că plânge până când îşi pierde cunoştinţa este înfiorător.

Circa unul din 20 de copii se confruntă cu astfel de episoade, iar debutul apare în general la vârsta de 6-18 luni. Este posibil să apară chiar din primele săptămâni de viaţă, dar astfel de cazuri sunt mai rare. Dispare apoi treptat până la vârsta de 5-6 ani, fără niciun fel de tratament sau intervenţii. Şi, din fericire, fără niciun fel de urmări fizice sau psihice.

Spasmul hohotului de plâns. Cum se manifestă?

Spasmul hohotului de plâns se caracterizează prin pierderea cunoştinţei, pentru o perioadă scurtă de timp (câteva secunde, maximum un minut), de obicei pe fondul unei crize intense de plâns. Astfel, spasmul hohotului de plâns poate să apară după ce copilul s-a supărat foarte tare, s-a enervat sau s-a lovit. Cel mic începe să plângă în hohote, cu sughiţuri, apoi apare brusc apneea (oprirea respiraţiei).

Copilul rămâne fără aer, cu gura deschisă, iar chipul lui capătă o nuanţă albăstruie (cianotică) înainte de a-şi pierde cunoştinţa pentru câteva secunde din cauza irigării insuficiente a creierului. Aceasta este forma cianotică a SHP, fiind cea mai des întâlnită (circa 60% dintre cazuri).

Două forme ale spasmului

Există şi forma palidă (sau albă) a SHP, dar este mai rară. În acest caz, copiii nu plâng deloc înainte de pierderea cunoştinţei. Ci, pur şi simplu, în contextul unor emoţii puternice, devin brusc palizi la faţă şi leşină.

Ambele forme de SHP pot fi însoţite de mişcări spasmodice ale membrelor. Şi, în ambele forme, copiii îşi revin rapid, în doar câteva minute. Totuşi, după un astfel de episod, este normal ca micuţii să fie puţin confuzi sau să aibă o stare de somnolenţă.

Părinţii trebuie să ţină minte că spasmul hohotului de plâns nu este niciodată o reacţie intenţionată a copilului.

Spasmul hohotului de plâns. Cauze posibile

Deocamdată nu se cunosc cauzele exacte ale acestui sindrom, iar majoritatea copiilor cu spasmul hohotului de plâns nu au nicio problemă medicală.

Se pare totuşi că există un factor genetic corelat cu spasmul hohotului de plâns, însă doar o treime dintre copiii cu SHP (în special cei care suferă de forma palidă) au avut astfel de cazuri în familie.

Unii medici susţin că spasmul hohotului de plâns este o reacţie exagerată a organismului la durere sau la emoţii puternice. De exemplu, atunci când ne frecăm la ochi, bătăile inimii încetinesc, acesta fiind un reflex normal al organismului. La persoanele cu o reacţie exagerată la stimuli, frecarea ochilor poate duce la stări apropiate de leşin, deoarece bătăile inimii încetinesc mult prea mult. La fel, în cazul unor copii care suferă de spasmul hohotului de plâns, oxigenarea mai slabă a creierului cauzată de plânsul în hohote duce la reacţii mult mai severe decât în mod normal, inclusiv pierderea cunoştinţei.

Posibilă legătură cu nivelul de fier din corp

O altă corelaţie a fost făcută între spasmul hohotului de plâns şi nivelul de fier din organism, având în vedere că o parte dintre copiii cu spasmul hohotului de plâns suferă şi de anemie feriprivă. Iar administrarea unor suplimente alimentare cu fier acestor copii scade semnificativ numărul de crize. Pe de altă parte, dacă micuţii nu au deficienţe de fier, administrarea unor astfel de suplimente creşte numărul de crize, deci problema rămâne una controversată.

Cum să reacţionezi atunci când copilul tău are o criză de plâns?

Spasmul hohotului de plâns are un aspect clinic înspăimântător, în special pentru părinţi. Dacă puiul tău suferă de spasmul hohotului de plâns, încearcă totuşi să nu te panichezi atunci când are loc un astfel de episod. Întinde copilul pe spate sau pe o parte, cu picioarele usor ridicate şi aşteaptă să îşi revină. Nu îl scutura, nu-i băga nimic în gură şi nu-l stropi cu apă. Îi poţi pune în schimb o compresă cu apă rece pe frunte şi să-i sufli uşor pe faţă.

Fără respirație gură la gură

Ai grijă să-i ţii blând mâinile şi picioare, astfel încât să nu se lovească de ceva în caz că are convulsii. Verifică să nu aibă ceva în gură cu care s-ar putea îneca. Dacă, de exemplu, are mâncare în gură, nu încerca să i-o scoţi, ci doar aşază-i capul pe o parte astfel încât să o elimine de la sine. Nu-i face niciodată respiraţie gură la gură în timpul unor astfel de crize şi niciun fel de manevre de resuscitare. Comportă-te normal după aceste episoade şi nu uita că este un gest involuntar. Vorbeşte-i celui mic şi asigură-l că totul este în ordine.

Ce poţi face pentru a preveni spasmul hohotului de plâns

Episoadele de SHP diferă ca severitate şi frecvenţă de la copil la copil. Unii pot avea mai multe episoade pe zi, alţii doar un episod la mai multe săptămâni. Majoritatea părinţilor care au fost de faţă la un episod îl pot prevedea pe următorul.

Pentru a preveni episoadele de SHP, încearcă să eviţi pe cât posibil situaţiile care ştii că se lasă cu accese de furie (tantrumuri) din partea celui mic. Distrage-i atenţia atunci când simţi că urmează un astfel de episod, mai ales dacă sunteţi afară şi există riscul ca, în cădere, să se lovească la cap.

Învăță-l să spună ce simte când mai crește

Iar pe măsură ce creşte, încurajează-l să-şi exprime emoţiile prin cuvinte. Inventaţi jocuri de rol prin care să-i arăţi cum îşi poate gestiona sentimentele de mânie sau frustrare şi cum să reacţioneze, altfel decât prin plâns. Odată cu maturizarea creierului şi pe măsură ce copilul va înţelege mai multe din ceea ce simte şi ceea ce i se întâmplă, această manifestare va dispărea.

Dacă ai un copil care plânge mult, îți recomandăm și aceste articole pentru a învăța să îi descifrezi nevoile: 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa