Tot ce trebuie să ştii despre dermatită seboreică infantilă (crusta de lapte)

Dermatita seboreică infantilă este o afecţiune foarte des întâlnită în rândul nou-născuţilor. Se manifestă prin cruste groase, alb-gălbui, care apar pe scalpul bebeluşului şi care pot fi alarmante pentru părinţi, dar care nu reprezintă un pericol pentru sănătate.

Ce este crusta de lapte?

Crusta de lapte este termenul comun pentru dermatita seboreică. Popular, se mai numeşte „stup” sau „cojiţe”.

Este o afecţiune relativ comună la nou-născuţi şi la copiii de până în trei ani şi se manifestă prin apariţia unoe coji groase de culoare albă sau galbenă pe scalp. Unii copii au doar câteva zone afectate, pe când alţii au cruste pe tot capul. Uneori, crusta de lapte poate apărea chiar şi pe sprâncene, pleoape, urechi, nas, spatele gâtului, în zona scutecului, sau la subraţ. În cazuri rare, cum ar fi copiii care au eczeme sau piele uscată, crusta de lapte poate provoca crăpături ale pielii, care provoacă mâncărimi şi prin care se scurge o cantitate mică de lichid galben.

Crusta de lapte nu este contagioasă şi nu este consecinţă a unei igiene precare. Cel mai adesea, dispare de la sine. În cazuri severe sau persistente, un medic poate recomanda un şampon special sau o loţiune. Ar putea ajuta să speli scalpul copilului cu un şampon special pentru bebeluşi.

Deşi ar putea arăta a fi incomodă sau iritantă pentru piele, crusta de lapte, în general, nu îi deranjează pe copii.

Cauze

Cauza exactă a crustei de lapte nu este cunoscută, deşi unii cercetători cred că poate fi cauzată de o supraproducţie de grăsime a pielii (sebum), în glandele sebacee şi foliculii de păr. Un tip de ciupercă,  numit Malassezia, poate creşte în sebum, împreună cu alte bacterii, iar acest lucru poate fi un alt factor în dezvoltarea crustei de lapte.

Seboreea de multe ori se transmite în familie, ceea ce înseamnă ca factorii care au condus la apariţia crustei de lapte sunt transmisibili de la mamă la copil înainte de naştere. Anumiţi factori, cum ar fi condiţiile meteorologice, tenul gras, folosirea de loţiuni care conţin alcool, obezitatea şi tulburări ale pielii pot creşte riscul unui copil de a dezvolta crustă de lapte.

Simptome

Crusta de lapte arată diferit la fiecare copil. Poate fi grupată în anumite zone sau se poate răspândi pe restul corpului. Zonele afectate vor avea de obicei unul sau mai multe din următoarele simptome:

  • plăci groase sau cruste (mai ales pe scalp, dar, uneori, pe urechi, pleoape, sprâncene, nas, gât, bazin, sau la subraţ);
  • zone grase sau uleioase ale pielii, de multe ori acoperite cu solzi de culoare albă sau galbenă;
  • piele descuamată (mătreaţă).

Rareori, copiii cu crustă de lapte pot avea pielea de culoare uşor roşiatică şi o senzaţie de mâncărime, iar unora le-ar putea cădea părul, deşi, de obicei, acesta creşte la loc după ce dispare crusta de lapte.

Când să mergi la medic

În majoritatea cazurilor, crusta de lapte este uşor de diagnosticat, deoarece are un aspect inconfundabil. Cu toate acestea, sună-ţi medicul dacă:

  • tratezi crusta de lapte pentru prima dată;
  • copilul prezintă aceste semne şi în locuri unde nu are păr;
  • ai încercat câteva tratamente fără succes;
  • dermatita seboreică se înrăutăţeşte sau acoperă părţi mari ale corpului;
  • dermatita seboreică este cauza pierderii părului sau apare senzaţia de mâncărime;
  • pielea afectată devine fermă şi roşie, începe să supureze lichid sau este caldă, ceea ce ar putea indica o infecţie;
  • copilul are un sistem imunitar slăbit şi dezvoltă dermatită seboreică.

Tratarea crustei de lapte

Deşi majoritatea cazurilor de crustă de lapte nu vor necesita niciun tratament, îţi doreşti să diminuezi cantitatea de solzişori pe de scalpul copilului tău. Acest lucru, de obicei, se poate face prin masaj uşor al scalpului, cu degetele sau cu un prosop, şi spălarea părului copilului o dată pe zi cu şampon special.

După ce solzii au dispărut, şamponarea poate fi redusă la două ori pe săptămână, pentru a ajuta la controlul simptomelor. Periază părul copilului cu o perie curată, moale, înainte de clătirea de şampon, pentru a aduna scuamele.

În cazul în care cojiţele nu se desprind uşor, ia în considerare frecarea uşoară a scalpului cu o cantitate mică de ulei (uleiul de măsline este foarte bun). Lasă uleiul să intre în pielea scalpului câteva minute, iar apoi periază şi şamponează părul copilului ca de obicei. Asigură-te că îndepărtezi uleiul prin spălare de fiecare dată, întrucât, folosit în exces, poate înrăutăţi crusta de lapte.

În cazul în care crusta de lapte nu răspunde bine la spălare regulată, adresează-te medicului tău pentru a te sfătui ce şampoane medicinale să foloseşti. Acestea conţin ingrediente cum ar fi acid salicilic, gudron de cărbune, zinc, seleniu şi ketoconazol (care de obicei necesită prescripţie medicală), şi pot ajuta la tratarea uscăciunii şi exfolierii.

Aplică puţin şampon pe scalpul copilului şi lasă-l să acţioneze aproximativ două minute. Apoi clăteşte şi repetă procesul încă o dată. Ar putea fi nevoie să faci acest lucru în fiecare zi sau de două ori pe săptămână la început, dar după ce crusta de lapte este ţinută sub control, este posibil să fie nevoie să foloseşti aceste şampoane speciale doar o dată pe lună.

Crusta de lapte poate dispărea preţ de câteva luni sănătoase, iar apoi, brusc, să reapară. Urmând, însă, paşii enumeraţi mai sus, ar trebui să o poţi controla şi menţine la un nivel confortabil pentru copil.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație