Băieții au nevoie de mai multă afecțiune decât fetițele! Ce explicații oferă studii recente

Băieții și fetițele se comportă și au nevoi diferite. Când citim despre stereotipurile legate de gen la copii, de obicei aflăm că fetițelor le place să se joace cu păpușile, iar băieților cu mașinuțele. Dar despre celelalte diferențe?

Studii recente au așternut un strop de lumină asupra diferențelor dintre genuri, diferențe care apar la nivelul creierului și dezvoltării.

În anul 2000, confirm Huffington Post, un studiu intitulat „Bărbatul fragil”, condus de cercetătorul Sebastian Kraemer, a scos la iveală că la nivel cerebral, băieții sunt mai fragili decât fetițele. Chiar și în uterul mamei, creierul fătului băiat reacționează mai tare la depresia și stresul mamei, iar la naștere, creierul băieților rămâne cu șase săptămâni în urmă față de cel al fetelor. Cercetările au mai arătat că băieții au un nivel mai mare de cortizon (hormonul stresului) după o naștere traumatizantă, la separarea de mamele lor sau atunci când cei dragi nu par să le răspundă.

Kraemer susține că fetele au un avantaj cerebral ce pare să le însoțească de-a lungul copilăriei, în timp ce băieții se luptă într-o mulțime de domenii.

Pe măsură ce cresc, băieții continuă să se lupte, iar atunci când nu primesc sprijin emoțional, lupta devine și mai grea. De aceea se consideră că băieții sunt mult mai predispuși către dislexie, dificultate de a citi și verbaliza sau tulburări de comportament precum ADHD.

La vârsta adultă, s-a demonstrat pe populația canadiană că bărbații prezintă o rată de suicid de trei ori mai mare decât femeile.

Cu toate acestea, chiar dacă este evident că există diferențe de gen la nivelul structurilor cerebrale, creierul este puternic format în urma experiențelor. Acest fenomen uimitor se numește neuroplasticitate.

Nu faceți economie de afecțiune cu băieții!

Cercetările lui Kraemer au demonstrat că părinții au tendința de fi mai puțin afectuoși cu băieții decât cu fetițele. De ce? Parțial, deoarece băieții sunt mult mai exigenți, ceea ce poate cauza o distanță între părinte și copil și de aici, unele probleme pentru cel mic în drumul său.

„Băieții au tendința de a fi mult mai excitați de anumiți stimuli, iar mamele fac tot posibilul pentru a-i liniști, ceea ce atrage după sine un cost în dezvoltarea lor. A avea grijă de băieți este, în mod general, mai dificil și cu mai multe șanse de a greși, având în vedere și deficitul de la naștere. Din moment ce cea mai mare dezvoltare a creierului uman are loc după naștere, unii factori de stres ai mediului înconjurător ar putea duce la un dezavantaj pentru băieți. În orice caz, băieții sunt mult mai atașați de persoana care are grijă de ei, în timp ce fetițele nu sunt atât de sensibile la indisponibilitatea, insensibilitatea sau depresia părinților”, nota Kraemer.

Cu toate acestea, în stereotipul nostru cultural, băiatul reprezintă sexul tare, puternic și dur. Poate de aceea, părinții le oferă mai puțină afecțiune, deoarece presupun că nu au nevoie. Iar aceste stereotipuri toxice pot fi dăunătoare atât pentru băieți cât și după ce aceștia cresc și devin adulți.

Concluzia este că băieții noștri au parte de o daună dublă: se nasc cu un creier mai vulnerabil și primesc mai puțină susținere emoțională din partea părinților.

Noi studii despre băieți și fetițe

Dr. Allan Schore de la UCLA susține afirmațiile lui Kraemer și în 2017, într-un articol științific intitulat „Toți fiii noștri: neurobiologia dezvoltării și neuroendocrinologia băieților în situație de risc”, profesorul afirmă: „În lumina maturării mai lente a creierului sugarului băiat, funcția de reglare a atașamentului față de mamă este securizată ca regulator de sensibilitate, lucru esențial în primul an de viață pentru o dezvoltare socio-emoțională optimă a bărbatului”.

Conceptul pe care Schore încearcă să-l explice este acela că oamenii sunt formați cu ajutorul relațiilor pe care le au, iar părinții ajută la dezvoltarea capacităților emoționale ale copiilor lor prin intermediul relațiilor pe care le au cu ei.

A oferi copilului iubire, încredere și o relație apropiată, îl va ajuta să înțeleagă, să se exprime și să-și dezvălui experiențele emoționale. Acest lucru ajută la dezvoltarea abilităților sociale. Întâmplarea face ca băieții să aibă nevoie de mai mult ajutor în acest proces decât fetițele, mai ales în primii ani de viață. Avem nevoie să ne iubim, să ne alintăm copiii, să le zâmbim, să vorbim cu ei și să ne jucăm cu băieții noștri, este recomandarea cercetătorilor pentru părinți.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație