Când punem bebeluşul să stea în funduleţ?

Când şi cum punem bebeluşul să stea în funduleț? Ce se poate intâmpla dacă îl punem prea devreme? Dar prea târziu? Să ascultăm sfatul bunicii sau al specialiştilor?

Musafirii care ne-au vizitat în ultimele şase luni l-au îndrăgit foarte tare pe bebeluşul nostru. Nu rezistau fără să îl ia în braţe, devenind pe loc, pentru asta, prietenii lui. Băieţelul este lung şi grăsuţ, iar la patru luni i-ai fi dat cel puţin şase. Obosind, musafirii aveau tendinţa să se aşeze cu el pe canapea şi să-l ţină în poală, în funduleţ. Atunci le spuneam la fiecare „Noi nu îl punem încă în şezut, până nu face şase luni”. Chiar dacă unii ridicau din sprânceană, am ţinut mult la acest fapt care mie mi se pare deosebit de important. Iată de ce!

Citește ”Cartea bebelușului”, de Dr. Sears și află care sunt nevoile micuțului tău în fiecare etapă a dezvoltării sale. Cartea este disponibilă AICI.

Bunica, mătuşa, mama şi vecinele de la bloc, ba chiar uneori medicul pediatru s-ar putea să vă fi spus să puneţi copilul să stea în funduleţ, sprijinit între perne… că să înveţe micuţul să stea singurel.

E bine?

NU!

E o chestie moştenită din bătrâni, dar asta nu înseamnă că e şi benefică  bebeluşului. Copilul mic, dacă nu a stat suficient de mult timp pe burtică, dacă nu a apucat să se rostogolească, să se târască pe burtă, nu a avut cum să îşi dezvolte muşchii necesari unui stat corect în funduleţ. Iar simplul fapt că îl punem sprijinit, nu îl va ajută să dezvolte aceşti muşchi, ci va pune presiune pe coloană.

Ce se poate întâmplă dacă bebelușul este pus să stea în funduleț prea devreme?

Cel mai grav lucru ar fi o scolioză.

În afară de asta, copilul care a învăţat întâi să stea în şezut, dar nu are o poziţie funcţională (adică să se pună singur în şezut, şi să se readucă singur în poziţia patrupedă), e practic imobilizat pe loc. Nu poate să se mişte fără să cadă, iar asta îl sperie. El nu se va mai aşeza pe burtică să se târască, va învaţă mai greu să meargă în patru labe, ba chiar va porni prin casă târându-se pe fund. Creierului lui va pierde din organizarea cerebrală pe care mersul în patru labe, mâna-picior opus, o aduce.

Nu îl privaţi pe bebe de bucuria de a învăţa singur, la timpul lui, tot ceea ce ţine de mobilitate!

Etapele normale de dezvoltare ale unui copil sunt ridicarea capului, rostogolirea, târârea pe burtică, ridicarea în şezut şi mersul în patru labe, ridicarea în picioare, în genunchi, mersul pe lângă mobilă şi apoi mersul independent.

Punându-l să stea în funduleţ înainte că el să ştie să iasă din această poziţie îl putem limita și îi putem procesul de învăţare senzorială care este atât de necesar în primul an.

Recunosc, de la şase luni noi am început să-l punem și noi pe bebe în căruţ, în scaunul de masă sau într-un centru de activităţi, dar evităm să îl lăsăm acolo mai mult de un sfert-jumătate de oră, dacă suntem în casă (la plimbare sau în maşină e altceva). În casă facem câteva exerciţii  simple: fie îl prindem de ambele mâini şi se ridică el, fie îl luăm de o singură mâna, iar el, cu cealaltă se ridică mai întâi în cot, apoi în şezut.

Unde şi cum să puneţi bebeluşul că să fie bine?

Pe podea, pe burtică.

Dacă va este teamă de murdărie, folosiţi o soluţie organică cu care să curăţaţi temeinic pe jos. Dacă va este teamă de frig, ei bine, există nişte pijămăluţe groase din polar, care acoperă copilul de la gât până la tălpi şi se găsesc acum pentru toate vârstele.

La urma urmei, de ce atâta grabă? Statul în funduleţ nu este o achiziţie atât de importantă ca târârea sau mersul de-a buşilea, aşa că o puteţi lăsa să se întâmple de la sine, fără să vă îngrijoraţi pentru asta. La opt-nouă luni cel târziu, un bebeluş tipic lăsat liber să exploreze podeaua, se va ridică în funduleţ şi ce minunat va fi asta pentru el! A reuşit singur!

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație