Ce se întâmplă în creierul unui bebeluș? Răspunsul specialistului

Daniela Ghiorghe
Când ești părintele unui bebeluși, încărci adesea să îți dai seama ce se află în mintea celui mic, ce se întâmplă în creierul lui.

Când ești părintele unui bebeluș, încerci adesea să îți dai seama ce se află în mintea celui mic, ce se întâmplă în creierul lui. „De ce se rotește pe podea?”, „De ce mă mușcă fără nici un motiv?”, „De ce menține contactul vizual atunci când face pipi?” Îți pui aceste întrebări pentru că nu știi la ce se gândesc cei mici, iar, din păcate, ei încă nu-ți pot spune. Știința, însă, poate face asta.

Dr. Dean Burnett, neurolog, spune că perioada timpurie a dezvoltării creierului este fascinantă datorită tuturor conexiunilor care se formează. El este, de asemenea tată a unui băiețel de 4 ani și a unei fetițe de 1 an, așa că a avut pe cine să-și testeze teoriile. Iată de ce faptul că cel mic încă își dezvoltă materia cenușie face ca temperamentul său să nu fie alb-negru:

Copilul tău este Dory din „În căutarea lui Nemo”

Adulții au tipare mentale care sunt bazate pe experiență și memorie. Acestea sunt scheme care te ajută să organizezi situații. Însă bebelușii nu le au. „Pentru bebeluși, totul este nou și incitant, ei nu au experiență prin prisma căreia să judece lucrurile”, spune Burnett. De fapt, copiii mai mici de 7 ani nu au memorie pe termen lung. Așa că nu te poți aștepta de la ei să aibă amintiri totale.

Despre bebeluși și dezvoltarea lor puteți citi mai multe în Cartea bebelușului 

Repetiție vs. înțelegere

Creierul nu se dezvoltă în același fel ca și restul corpului. Un copil poate învăța să meargă de-a bușilea prin repetiție, dar asta nu înseamnă că va înțelege de ce trebuie să se încalțe. Ceea ce înțeleg însă bebelușii este că, atunci când ceva este diferit față de ziua precedentă, reprezintă un motiv de panică. „Toate conexiunile din creierul lor nu sunt încă formate”, spune Burnett. „Când așteptările lor nu sunt îndeplinite, aceștia pierd controlul. Nu știu cum să reacționeze, așa că se sperie din cauza unor motive, care pentru noi par banale”.

Creierele mici lucrează de două ori mai mult

„Există mult mai multe conexiuni în creierul unui copil față de cel al unui adult”, spune Burnett. „Abia în adolescență procesul de clasificare a memoriilor începe, când creierul începe să piardă amintiri pe care nu le-a folosit până acum”. Da, bebelușul tău procesează prea multe lucruri. Pe de altă parte, creierul adolescenților scapă de multe amintiri, de aceea dorm mai mult timp ca de obicei.”

Totul constă în reacția de fugă sau de luptă

Există un sistem de siguranță întipărită adânc în creier, care declanșează reacția de fugă sau de luptă în situații stresante. Unele dintre lucrurile potențial letale care ar trebui să fie evitate fac parte din procesul de evoluție (păianjeni, șerpi), iar altele din activitățile de divertisment umane (roller coaster, bunjee jumping). Creierul unui copil mic nu recunoaște diferența dintre ele. Ceea ce este normal pentru adulți nu este neapărat la fel pentru copii: „ei nu știu că un lucru este inofensiv, ci doar că nu li se pare cunoscut, ceea ce le declanșează panica”, spune Burnett.

Evoluția țipatului

Faptul că bebelușul tău se sperie de orice este un lucru normal. Este o formă de autoconservare.„Din punct de vedere evoluționist, motivul pentru care copiii țipă și fac scene este ca să atragă atenția adulților”, crede Burnett. Țipătul poate speria un posibil prădător, ceea ce îl face o cerință biologică.

Broccoli-ul nu are același gust pentru ei

Toți vrem să ne învățăm copiii să mănânce sănătos. Însă există un motiv pentru care aceștia preferă dulciurile în detrimentul legumelor. „Bebelușii au senzații gustative diferite, adică mâncarea poate avea un gust mai pregnant pentru ei. De aceea spanacul și broccoli-ul poate fi mai amar sau înțepător”, spune Burnett. Spre deosebire de înghețată, care are foarte mult zahăr. „Creierul preferă zahărul pentru că este o formă de energie”.

Greșelile se tot repetă

Credeai că odată ce copiii cresc, devin mai maturi. Ei bine, nu este așa. În timp ce creierul lor formează amintiri permanente, copiii pot deveni mai dificili. „Este o diferență între copiii mici care, atunci când plâng pot fi distrași de o jucărie și încetează să țipe, și unul mai mare care crede că i se prăbușește toată lumea dacă pierde un episod din serialul lui preferat”, spune Burnett.

Nu e vina lor

Capul unui copil este un loc complex. Dar gândește-te cât de haotic o să fie atunci când va fi dezvoltat pe de-a întregul, chiar după 30-40 de ani de folosire. Dr. Burnett spune că părinții nu ar trebui să-i învinuiască pe cei mici, pentru că ei nu își dau seama de consecințe.

Despre bebeluși și dezvoltarea lor puteți citi mai multe în Cartea bebelușului 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa