Trimestrul IV sau de ce bebeluşul este fericit doar în braţele voastre

Raluca Dumitrică
trimestrul-IV-totul-despre-mame

Aflăm de la Sarah Ockwell-Smith ce înseamnă acest trimestru IV și de ce este el atât de important pentru bebeluș, dar și pentru noi

„Bebeluşul meu e fericit doar în braţele mele, în clipa în care îl pun jos începe să plângă.”

„Doarme foarte bine, dar numai când stă pe pieptul meu, urăşte să stea în pătuț.”

„Plânge de fiecare dată când îl pun pe salteluţa de joacă.”

„Nu suportă să-l plimb cu căruciorul, plânge imediat când îl pun în el”.

Dacă aş fi primit o liră de fiecare dată când am auzit astfel de plângeri de la un proaspăt părinte, aş fi foarte bogată acum! Sunt uimită de faptul că societatea în general nu pricepe de ce atât de mulţi copii trebuie să fie strânşi la piept ca să se liniştească! Iar ceea ce este cu mult mai uimitor este că noi ne irosim atât de mult timp încercând să-i facem pe bebeluşi să stea departe de noi! Ne irosim nu doar timp, însă, ci şi bani, industria liniştirii copiilor valorând milioane şi fiind alcătuită din pătuţuri, balansoare, leagăne cu baterie, scaune care vibrează, ursuleţi cărora le bate inima şi lista poate continua… Fiind la rândul meu un proaspăt părinte care a cumpărat de toate, mi-e cam jenă să recunosc acum că nu mi-a trecut prin cap că bebeluşul nu trebuie lăsat din braţele mele ca să se liniştească şi nici nu m-am gândit prea mult la cum m-ar putea ajuta aceste obiecte achiziționate. Mi-a luat mult timp să înţeleg şi să empatizez cu copilul meu și să văd lumea prin ochii lui, ca să spun aşa.

Să vedem lumea cea nouă prin ochii copilului!

Ca să empatizăm cu sentimentele nou-născuţilor noştri trebuie să ne punem în locul lor, să ne imaginăm că trăim în lumea lor; dar care lume? Lumea în care şi-au petrecut cea mai mare parte din viaţă, lumea din pântec, sau lumea în care se află în prezent, lumea noastră? Pentru a-i înţelege pe deplin, trebuie să apreciem tranziţia grozavă pe care au făcut-o și să ne apropiem de conceptul cunoscut drept „al patrulea trimestru”. Unii bebeluşi trec din uter în lumea reală mai uşor, alţii mai puţin, şi din acest ultim grup, cunoscut şi ca cel al bebeluşilor lipicioşi, putem învăţa atât de multe despre cel de-al patrulea trimestru!

„Naşterea întrerupe brusc această orânduială. În cursul primei luni de după naştere, bebeluşul încearcă să-şi recapete sentimentul de ordine şi să se încadreze în viaţa din afara uterului. Naşterea şi adaptarea la viaţa postnatală scot la iveală temperamentul copilului, astfel încât, pentru prima dată, trebuie să facă ceva pentru ca nevoile sale să fie îndeplinite. E obligat să acţioneze, să se „comporte”. Dacă îi e foame, frig sau e speriat, plânge. Trebuie să facă eforturi pentru a obţine de la cei care îl îngrijesc lucrurile de care are nevoie. Dacă nevoile sale sunt simple şi poate obţine ceea ce vrea cu uşurinţă, e etichetat drept un „copil cuminte”; dacă nu se adaptează uşor, este etichetat drept „dificil” – Dr. William Sears.

Haideţi să comparăm rapid cele două „lumi” diferite în care a trăit copilul:

Uter: întuneric, sunete difuze, temperatură caldă constantă, hrănire constantă, spaţiu îngrădit, apă, incapacitatea de a mirosi, contact constant cu mama, „îmbrăţişare” constantă, goliciune, toate lucrurile din apropiere sunt calde şi moi.

Lumea de afară: lumină, sunete puternice, temperatură fluctuantă, foame şi sete, mult spaţiu, aer, mirosuri variate, contact fizic dramatic redus, haine, multe lucruri din apropiere sunt tari şi reci.

Destul de diferit, nu? În plus, trebuie să înţelegem că în uter lumea copilului a fost constantă, în fiecare zi a fost la fel, stimulii nu s-au schimbat. Acum, că s-a născut, fiecare zi este diferită, mereu în schimbare, mereu plină de stimuli!

Tehnici obişnuite de calmare a nou-născuţilor

Acest concept de trimestrul IV ne ajută să înţelegem tranziţia prin care trece un nou-născut în primele câteva săptămâni de viaţă în afara uterului, iar odată ce am înţeles acest lucru, avem la dispoziție atât de multe moduri prin care putem ajuta. Dar pentru mine cel mai important aspect din al patrulea trimestru este empatia părinţilor; odată ce ea există, totul va curge natural.

Iată câteva tehnici obişnuite de calmare a nou-născuţilor, tehnici care tind să funcţioneze destul de bine. Nu uitaţi că fiecare copil este diferit, însă! Dacă nu ştiţi deja, veţi afla în curând ce îi place copilului vostru, iar asta e ceea ce contează, că este specific doar copilului vostru.

Listele de sfaturi cu „fă asta, nu face asta” referitoare la liniştirea copilului nu ajută pe nimeni, pentru că uită că la mijloc e vorba de oameni, ambii părinţi şi copii! Unele lucruri de pe listă vor fi nepotrivite pentru voi şi copil, unele pur şi simplu nu vor funcţiona, iar altele nu vă vor plăcea, dar asta e ok! Pentru că nu e într-adevăr vorba despre aceste sfaturi, este vorba despre voi şi copilul vostru şi despre a ajunge să vă cunoaşteţi unul pe altul.

1. Mişcarea

Uterul este un spaţiu în continuă mişcare, contracţiile Braxton Hicks vă presează bebeluşul la finalul sarcinii şi, de fiecare dată când vă mişcaţi, copilul se clatină în interior. Imaginaţi-vă ce senzaţii trăieşte copilaşul în uter atunci când voi urcaţi scările! Bebeluşii au tendinţa de a iubi mişcarea, dar atât de des îi punem undeva unde totul este complet neclintit. Puteţi încerca dansul, să vă balansati dintr-o parte într-alta, să faceţi o plimbare ultra-rapidă sau o ieșire cu maşina pe un drum denivelat.

2. Contactul piele pe piele

O metodă genială de calmare a bebeluşului! Să fie în contact cu pielea voastră caldă, (ne)parfumată în mod natural, este paradisul pentru un copil. Îl ajută să-şi stabilizeze temperatura corpului, ritmul cardiac şi hormonii de stres, stimulând pentru amândoi eliberarea de oxitocină, hormonul dragostei şi al conectării. Apropierile piele pe piele, băile comune, masajele şi dormitul în acelaşi pat sunt exemple perfecte de contact piele pe piele pentru voi şi copilul vostru.

3. Dormitul în acelaşi pat

Să dormi în acelaşi pat cu bebeluşul tău este o metodă fantastică prin care toată lumea beneficiază de mai mult de somn. Copiii sunt în general mult mai calmi şi dorm mai uşor dacă dorm cu voi în pat. Cu toatea astea, dormitul în acelaşi pat este un subiect tabu şi, deşi 60% dintre părinţi vor împărţi un pat cu bebeluşul lor la un moment dat, e o problemă foarte inconfortabilă la nivel de societate, dar o metodă uimitoare de liniştire a copilului! Este foarte important să vă gândiţi la modul în care dormitul în acelaşi pat va funcţiona pentru familia voastră şi să urmaţi o serie de precauţii de siguranţă pe care le puteţi găsi aici.

4. Înfăşatul

Imaginaţi-vă cât confortabil s-a simţit copilul în uter, la sfârşitul sarcinii voastre, iar acum imaginaţi-vă cât de ciudat trebuie să se simtă el după ce s-a născut şi are atât de mult spaţiu în jurul lui! Cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este fără dar şi poate să vă învăluiţi copilul în braţe, dar, atunci când nu vreţi sau chiar nu puteţi, înfăşatul este o opţiune. Înfăşatul devine tot mai popular, cu toate acestea există precauţii importante de siguranţă care trebuie urmate în cazul în care alegeţi să vă înfăşaţi copilul. Dacă alăptaţi, vă rog să vă asiguraţi că hrănirea este iniţiată înainte de înfăşat şi aveţi grijă să nu rataţi semnalele de foame ale copilului dumneavoastră dacă alăptaţi la cerere:

• Nu înfăşaţi niciodată copilul peste cap sau în apropierea feţei;

• Nu înfăşaţi copilul dacă este bolnav sau are febră;

• Asiguraţi-vă că bebeluşul nu se supraîncălzeşte şi înfăşaţi-l numai cu un material respirabil/ subţire;

• Înfăşaţi-vă copilul numai până la vârsta în care începe să se rostogolească;

• Puneţi întotdeauna copilul să doarmă pe spate;

• Nu-l înfăşaţi strâns pe piept;

• Nu-l înfăşaţi strâns în jurul şoldurilor şi al picioarelor, picioarele ar trebui să fie libere să flexeze ca o broscuţă, într-o poziţie tipică de nou-născut;

• În cele din urmă, începeţi să-l înfăşaţi cât mai curând posibil după naştere, nu vă apucaţi să înfăşaţi un copil în vârstă de 3 luni, dacă nu a fost înfăşat înainte.

** Academia Americană de Pediatrie recomandă înfăşatul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 săptămâni.

5. Babywearing

Purtarea copilul într-un sistem special este una dintre cele mai imprtante modalităţi prin care bebeluşul este calm şi fericit. Totodată, măreşte durata de timp pe care un copil o petrece într-o stare de „vigilenţă liniştită”, un timp de satisfacţie în care învaţă cel mai mult. Atunci când un copil este în uter, el îşi petrece 100% din timp fiind în contact fizic cu noi, dar în momentul în care se naşte se estimează că acest timp scade la doar 40%! Babywearing înseamnă, de asemenea, două mâini libere!

Alegeţi cu grijă sistemul de purtare. Un sistem bun va fi uşor de utilizat şi va sprijini atât coloana voastră vertebrală, cât şi pe cea a copilului, în timp ce nu va pune nicio presiune pe şoldurile în creştere ale bebeluşului. Nou-născuţii ar trebui să fie întotdeauna aşezaţi cu faţa spre interior, cu picioarele flexate ca la broscuţe, şi nu cu picioarele atârnându-le, într-o poziţe atât de promovată de reclamele producătorilor de marsupii comerciale pentru bebeluşi. De asemenea, încercaţi să-i purtaţi în poziţia „în braţe”, adică într-o poziţie care reproduce poziţia pe care aţi folosi-o dacă braţele voastre ar purta copilul.

În plus, babywearingul este o modalitate foarte bună pentru taţi de a se conecta la copil!

Este destul de obişnuit pentru un copil să plângă odată introdus într-un sistem de purtare, dar acest lucru nu înseamnă că el urăşte să fie purtat, înseamnă doar că trebuie să vă mişcaţi, aşa că dansaţi!

Ca şi în cazul înfăşării, babywearingul este tot mai popular, dar există precauţii importante de siguranţă care trebuie urmate: bebelușul trebuie să fie strâns, mereu în raza vizuală, suficient de aproape pentru pupici, bărbia trebuie menţinută departe de piept, iar spatele să fie susţinut.

6. Poziţia „tigrului din copac”

pozitia-tigru-totul-despre-mamePoziţia aceasta a „tigrului din copac”, preluată din tehnicile yoga pentru copii, este de multe ori magică, oprind plânsul unui copil într-o clipă!

7. Zgomot

Bebeluşii iubesc sunetele, dar mulţi dintre ei nu iubesc sunetele la care ne gândim de obicei. Pentru mulţi copii un aspirator este mult mai calmant decât un cântec de leagăn. Un CD cu zgomote albe (sunete preluate din natură sau ale unor obiecte casnice întâlnite în orice locuinţă) cum ar fi acesta, poate fi pus de mai multe ori în timp ce copilul doarme, pentru a-l ajuta să fie liniştit.

8. Hrană la cerere

Dacă bebeluşului îi e foame, nimic nu-l va calma, aşa că fiţi atenţi la semnalele pe care le dă în acest sens. Este mai bine ca hrănirea să se facă întotdeauna la cerere, şi nu după program. Amintiţi-vă, de asemenea, că bebeluşului nu-i e mereu foame cât pentru o masă completă, ci ar putea dori o o gustare rapidă sau doar câteva supturi de confort. Bebeluşilor li se pare, totodată, că suptul este metodă supremă de relaxare şi confort. Suptul ajută oasele craniului copilului să-şi revină după naştere la poziţia lor normală şi le oferă bebeluşilor confort şi siguranţă. Dacă nu alăptaţi, e posibil ca bebeluşul să se relaxeze atunci când îi oferiţi suzeta.

9. O baie cu multă apă

Uterul este un loc umed şi cald. Lumea, aşa cum o ştim cu toţii, este uscată şi rece! Uneori, o baie caldă, în multă apă, poate opri lacrimile unui copil în câteva secunde. E chiar mai bine dacă mama sau tata ar intra şi ei în cadă cu bebeluşul, ca să se efectueze liniştitorul contact piele pe piele.

10. Mersul afară

Dacă toate acestea de mai sus nu funcţionează, atunci este bine să ştiţi că mulţi copii se opresc din plâns în clipa în care dau cu nasul de aer. Nu sunt sigură dacă acest lucru se datorează faptului că sunt în mişcare (merg cu căruciorul/într-un sistem de purtare peste un drum denivelat sau se află într-o maşină şi simt zumzetul ei) ori din cauza schimbării de aer, dar funcţionează!

Ce îl linişteşte pe nou-născutul vostru?

Copyright: http://sarahockwell-smith.com, traducere de Raluca Dumitrică, cu permisiunea autoarei. Articolul original poate fi găsit aici.

solutii-blande-pentru-somnul-linistit-al-bebelusilor-si-al-copiilor~8094986

Volumul „Soluții blânde pentru somnul liniștit al bebelușilor și al copiilor” de Sarah Ockwell Smith propune soluții cu adevărat blânde care să asigure odihna copiilor și a părinților lor și care nu contrazic nevoile de bază ale celor mici. Volumul este disponibil aici.

 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa