Alimentația vegetariană la copil, respectiv o dietă care exclude alimentele de origine animală, este destul de problematică.
Chiar dacă numărul adulților care respectă o dietă vegetariană este foarte mare și din ce în ce mai mare, statisticile rezultate din studii și analize (inclusiv cele realizate de Feeding Vegan Kids) arată că numărul copiilor care primesc o dietă vegetariană este foarte mic. De ce? Pentru că proteinele din carne sunt fundamentale pentru dezvoltarea copilului.
Citește și: DOAR mama alege alimentația copilului ei!
Îmi amintesc că atunci când fiica mea a trecut la diversificare, după vârsta de șase luni, medicul care o supraveghea mi-a spus să-i fac supa din carne de vită. Apoi zâmbind, semn că era conștientă de mica glumă ce urma și că mai spusese asta și multor altor părinți, aflați în fața momentului crucial al diversificării alimentației copilului lor, a adăugat: ”din carne de vită bătrână!”. Îmi amintesc că am zâmbit amândouă și am întrebat-o din priviri ”De ce?”. Mi-a spus că proteina animală de calitate este vitală pentru dezvoltarea copilului, carnea de vită are proteinele de cea mai bună calitate, iar carnea unui animal matur este cea mai bună alegere.
Alimentația vegetariana la copil este un demers rar întâlnit și asta pentru că părinții se tem să-l priveze pe copilul mic și foarte mic de această sursă esențială de proteine care provine din alimentele de origine animală (carne, lapte, ouă).
Alimentația copilului mic, în primii patru ani de viață este garanția unui start sănătos și bun în viață.
Aceasta este temelia unei bune dezvoltări cognitive și este singura cale care asigură dezvoltarea normală a musculaturii și sistemului osos. Creierul copilului are nevoie absolută de nutrienți care nu se găsesc decât în alimentele de origine animală, iar înlocuirea lor cu alimente vegetale impune un consum mare și foarte mare de alimente pentru a putea spune că sunt acoperite dozele zilnice de proteine și nutrienți vitali necesari copilului.
O alimentație sănătoasă este obligatorie și poate avea un impact pozitiv asupra lui în viitor și are beneficii în ceea ce privește sănătatea pe termen scurt și lung, greutatea corporală și randamentul în toate domeniile. Pentru un copil, în primii ani de viață, alimentație sănătoasă înseamnă proteine de calitate, care nu pot proveni decât din surse animale.
Avantaje și dezavantaje pentru alimentația vegetariană
La capitolul avantaje pentru alimentația vegetariană la copil poate fi trecut un aport crescut de cereale, fructe și legume, alimente permise de dieta vegetariană, ceea ce poate reprezenta un beneficiu. Cercetările arată că persoanele care consumă la vârstă adultă legume și fructe sunt exact cele care au consumat aceste alimente din abundență și în copilărie.
Dar beneficiile se opresc aici.
Stomacul copilului mic este imatur și incapabil să digere, iar intestinul subțire incapabil să asimileze tot necesarul de nutrienți doar din alimente de origine vegetală. Proteinele, baza alimentației, au structuri și calități diferite în funcție de origine. Cele animale sunt ușor digerabile și asimilabile, în timp ce proteinele vegetale sunt mari și foarte greu digerabile.
În plus cantitățile de alimente pe care un copil vegetarian trebuie să le consume suntmult mai mari decât cele ale unui copil ce consumă alimente de origine animală, pentru a acoperi necesarul de substanțe nutritive. Aceasta este doar una din problemele dietei vegetariene la copil.
O altă mare complicație a acestei diete este aportul de vitamina B12. Dacă în privința aportului de proteine există soluții, acestea având, cât de cât, înlocuitori (soia, fasolea boabe și semințele, mazărea, lintea, năutul și altele – deși trebuie consumate cantități mari pentru a acoperi necesarul de proteină, dar care au și un ridicat potențial alergen), problema cea mai mare o reprezintă vitamina B12.
Vitamina B12 trebuie adusă din suplimente nutritive, pentru că aceasta nu există decât în alimentele de origine animală și este esențială pentru dezvoltarea copilului. Probleme serioase referitoare la acoperirea necesarului poate ridica și omega 3, vitală pentru dezvoltarea celulei nervoase. Omega 3 se găsește mai ales în alimentele de origine animală (ou, pește), în timp ce alimentele vegetale conțin cantități mici. O altă problemă o reprezintă aportul de zinc și fier și ele minerale ușor asimilabile din alimente de origine animală și gasite în cantități insuficiente în alimentele de origine vegetală. Lista nutrienților esențiali de care un copil care are o dietă vegetariană poate fi privat este mult mai mare poate include un deficit important de calciu, vitamină D.
Este drept că multe alimente de origine vegetală sunt surse bune de nutrienti (semintele de dovleac contin fier, nucile sunt bogate in omega 3, cerealele integrale aduc calciu și fier, iar fructele și legumele sunt surse bune de fier, zinc și calciu), dar multe dintre aceste alimente sunt nerecomandate copiilor înainte de vârsta de 2 ani pentru că au potențial alergen ridicat sau nu pot fi digerate de stomacul imatur al copilului mic. Aceste deficiențe sunt recunoscute chiar și de The Vegetarian Society din Marea Britanie.
Oricum, un copil mic, alimentat după o dietă vegetariană are nevoie de suplimente nutritive (asta înseamnă pilule cu preparate nutritive obținute prin sinteză, adica mai românește spus, chimicale…) și supravegherea atentă a unui medic, singurul care poate evalua dacă totul este în bună regulă în ceea ce privește ritmul de dezvoltare al copilului și poate identifica eventualele carențe nutritive.
Tipuri de diete care exclud carnea
Dar, una peste alta, dieta vegetariană nu este o opțiune pentru copilul mic. Trebuie spus că dieta vegetariană înseamnă, ca principiu excluderea produselor alimentare din dietă.
Există și alternative mai blânde la dieta vegetariană strictă (care conform The Vegetarian Society înseamnă exluderea tuturor alimentelor de origine animală, inclusiv mierea de albine).
• Dieta lacto-vegetariană exclude carnea de orice tip, peștele, dar și ouăle, precum și toate produsele alimentare care le contin. Dieta permite însă consumul de lactate, de la lapte de toate tipurile (oaie, capră, vacă), precum și toate derivatele din lapte, adică brânza, iaurtul și unt, și toate alimentele care conțin lapte și derivate. Dieta lacto-vegetariană acoperă tot necesarul nutritiv de calciu, parțial necesarul de vitamină D și omega 3, dar păstrează riscul carențelor celorlalți nutrienți.
• Dieta ovo–vegetariană exclude carnea de orice tip, peștele și fructe de mare, precum și toate produse lactate, dar permite consumul de ouă. Dieta păstrează riscurile de carențe alimentare, dar acoperă mai bine necesarul de vitamină D și omega 3.
• Dieta lacto–ovo vegetariană exclude carne, pește și carne de pasăre, dar permite produselor lactate și ouă. Este cea mai complexă și cea mai ofertantă dintre dietele care exclud carnea, mare parte din necesarul de nutrienți fiind acoperit, diversitatea menurilor, generoasă. Singurele carențe nutritive pot să fie cele de vitamină B12 și fier.
• O variantă de dietă vegetariană este cea care exclude complet carnea, laptele, ouăle, dar permite consumul de fructe de mare și pește. Dieta acoperă bine necesarul de vitamină D și omega 3, parțial de vitamină B12, dar rămân carențele de calciu, fier, zinc.
• O dietă cu totul specială, aflată oarecum forțat pe lista dietelor vegetariene, este cea care exclude din alimentație doar carnea animalelor cu patru picioare și permite consumul de carne de pasăre. Dieta exclude laptele, ouăle și peștele.
Ultimele două variante asigură un suport proteic mult mai bun, dar trebuie să ai grijă să îi oferi copilului o alimentație echilibrată, care să conțină alimente din toate grupele alimentare și din surse de calitate.
Si acum să vedem ce trebuie, de fapt, să conţină farfuria copilului.
Dacă vrei să fii la curent cu cele mai tari articole publicate de noi, dă like paginii noastre de Facebook!
