Etapele diversificării. Când începi, cu ce începi și care sunt pașii de urmat

Ai trecut cu bine prin experienţa miraculoasă a naşterii şi prin primele luni de viaţă ale uimitorului tău bebeluş. Fiecare zi este o nouă provocare şi te întrebi cum trebuie să te pregăteşti pentru etapa esenţială a diversificării alimentaţiei, care creează o amprentă nutriţională ce poate dura toată viaţa.

Primește cele mai utile articole de parenting direct la tine în Inbox

sau
Înscrie-te cu Facebook

Diversificarea alimentaţiei nu este complicată dacă ştii cele mai importante 4 etape ale sale şi conţinutul nutriţional optim pentru fiecare etapă, dar şi riscurile pe care le prezintă pentru bebeluş încălcarea regulilor. Lămuriri în acest sens ne oferă medicul nutriționist Mihaela Matei, din cadrul Clinicii de Nutriție KiloStop.

Etapa I: Suc de mere şi piureuri de legume

Bebeluşii nu se nasc cu un mecanism intern care să-i îndrume să aleagă o alimentaţie nutritivă, aşadar depinde de mamă să-i asigure la timpul potrivit cei mai buni nutrienţi din cele mai sănătoase alimente. Pentru un stomăcel care abia învaţă să digere, fructele şi legumele sub formă de sucuri şi piureuri sunt un început ideal. Începe cu un singur aliment, spre exemplu sucul de morcovi pe care i-l dai câteva zile la rând, apoi adaugă alt aliment, spre exemplu sucul de mere, cu care procedezi la fel.

Cum să îți cunoști bebelușul

La început este sucul, apoi se ajunge la piure din ce în ce mai consistent. Piureul de legume se prepară prin fierberea mai multor legume întregi, care se scot şi se mixează doar o legumă cu zeama în care au fiert toate. După câteva zile se pot combina 2 legume. Până în 8 luni, îi poţi da bebeluşului tău mere, morcovi, cartofi, cartofi dulci, dovlecei, păstârnac, broccoli, conopidă, rădăcină de pătrunjel sau ţelină.

Mâncărurile preparate ar trebui să aibă, pentru un bebeluș de 6-8 luni, consistenţa unei supe dense şi să conţină bucăţi de alimente moi. Deşi poţi cumpăra alimente special concepute pentru bebeluşi, de consistenţa corectă, este recomandabil să le prepari acasă, folosind un procesator de alimente (mixer, blender etc)., de  dragul prospeţimii ingredientelor şi controlului asupra conţinutului.

Etapa a II-a: Piureuri de fructe şi de legume cu ulei

La merele din prima etapă se adaugă (tot câte unul la câteva zile) pere, piersici, caise, nectarine, cireşe, vişine, citrice şi avocado, din care se fac piureuri mixate din cel mult 3 fructe. După 8 luni, poţi adăuga fructe proaspete pasate în iaurtul de la ora 17.00.

Alte fructe se introduc astfel:

  • la 7-8 luni: banane, ananas, mango, pepene galben
  • la 10-11 luni: struguri, prune, pepene roşu, kaki
  • peste 18 luni: kiwi, căpşune, zmeură, afine, fragi, mure, cătină

La piureurile de legume se adaugă ulei de măsline extravirgin sau din sâmburi de struguri, cantitatea recomandată fiind o linguriţă de ulei la aproximativ 50 de grame de piure, la care poţi adăuga şi pătrunjel proaspăt, bine spălat şi tocat mărunt.

Poţi introduce şi cereale nealergice, precum cerealele din orez. Începe cu porţii mici (1-2 linguriţe) şi trece la porţii mai mari (2-3 linguriţe), ca să ajungi la trei mese pe zi, până la 9 luni. Foloseşte alimente moi care au ceva textură (de exemplu alimentele zdrobite, făcute supă, piure şi semisolide).

Etapa III: Brânza calcică şi carnea

Brânzica de casă sau calcică se adaugă la piureul de fructe de la ora 10.00, iar carnea pasată se adaugă la piureul de la prânz. Cea mai recomantată carne este cea „bio”, de pui de ţară, curcan sau vită. Evită carnea ieftină de pui din comerţ, este plină de hormoni de creştere.

Cele 10 principii ale diversificării, explicate de medicul nutriționist

Deşi găseşti brânză şi în comerţ, se recomandă să o faci acasă, din lapte şi calciu lactic. Fierbe un litru de lapte cu 10 tablete de calciu lactic, stoarce în el suc de lămâie, scurge zerul şi gata!

Fierbe carnea separat de legume şi aruncă zeama. Începe cu cantităţi mici, pe care le creşti progresiv, de la zi la zi până la 50 g la 10 luni – 1 an. De asemenea, poţi introduce gălbenuşul de ou (albuşul poate provoca alergii, se introduce după 1 an). După vârsta de 8 luni, o dată la 2-3 zile, în loc de carne, poţi introduce ficat de pui sau curcan, ca sursă de fier.

Recomandări



După vârsta de 10 luni se introduc în alimentaţia bebeluşului peştele alb (fiert, la cuptor, grătar, nu prăjit), seminţele de chia şi mei, quinoa, fulgi de ovăz, orz, secară sau grâu (în iaurt) şi hrișcă.

Etapa a IV-a: nutriţie completă şi sănătoasă, ca pentru adulţi

Bebeluşii sunt pregătiţi să treacă la mâncarea pentru adulţi în jurul vârstei de un an. Deşi majoritatea alimentelor trebuie, în continuare, fărâmiţate sau tăiate în bucăţele mici, bebeluşii în vârstă de un an sunt capabili să mănânce acelaşi tip de alimente ca şi restul familiei, cu condiţia ca familia să mănânce sănătos şi echilibrat (fără carne procesată, grăsimi saturate sau trans, dulciuri şi sucuri din comerţ). La un an, un copil normal poate să bea lichide dintr-o ceaşcă şi aproape se poate hrăni singur cu o linguriţă.

După vârsta de 1 an, poţi pune un strop de sare în mâncare, dar şi ierburi aromate şi multe verdeţuri. Cu grijă la alergii, poţi introduce laptele integral de vacă şi ouăle; laptele degresat sau semidegresat nu ar trebui consumat până la vârsta de doi ani sau mai mult.

Riscul cel mai mare al diversificării: alergiile alimentare

Sistemul imunitar al bebeluşului se formează începând de la naştere. În acest sens, studiile ştiinţifice au constatat că bebeluşii care sunt alăptaţi natural cel puţin 6 luni sunt mult mai protejaţi împotriva alergiilor, deoarece laptele matern este cel mai bun imunizant, cu atât mai mult cu cât primele luni de viaţă sunt decisive pentru lupta împotriva infecţiilor şi alergiilor.

În ceea ce priveşte alergiile alimentare, mierea este complet interzisă sub un an, pentru că poate provoca botulism, o boală care face ravagii în corpul unui bebeluş.

Pentru laptele de vacă, flora intestinală a unui copil sub 1 an nu este adaptată să-l digere. Cu precădere bebeluşii care provin dintr-o familie în al cărei trecut au existat membri care au suferit de alergii alimentare ar trebui să stea departe de alimente posibil alergene până spre doi ani.

Alergenii alimentari cel mai des întâlniţi sunt carnea de peşte (crustaceele) şi porc, căpşunele, nucile, laptele de vacă, albuşul de ou, mierea. Aceștia dau alergii cutanate şi gastrointestinale. Din acest motiv, nucile, untul de arahide, strugurii întregi, fructele sau legumele tari, carnea de porc, seminţele mai mari, stafidele, floricelele de porumb trebuie introduse după vârsta de 2-3 ani.

Conform studiilor internaţionale, laptele de vacă, de soia, produsele din grâu, nucile (inclusiv untul de arahide), ouăle şi crustaceele sunt alimentele care sunt responsabile cel mai frecvent de apariţia alergiilor. Consultă neapărat medicul dacă bănuieşti că bebeluşul tău este sensibil la anumite alimente şi eşti îngrijorată în privinţa eventualelor probleme de sănătate pe care acestea le-ar putea produce.

Multe dintre lecţiile pe care bebeluşii le învaţă despre mâncare şi despre procesul de a mânca lasă o impresie care va dura toată viaţa. Preferinţele şi obiceiurile alimentare de mai târziu, apetitul şi regulile după care mănâncă sunt influenţate de practicile alimentare din primele luni de viaţă.

O nutriţie sănătoasă şi corectă pentru bebeluş îi asigură o creştere optimă şi, în acelaşi timp, este o moştenire pe care i-o laşi pe viaţă. De aceea, diversificarea alimentaţiei este esenţială şi trebuie s-o faci după cum spun experţii, nu după „ureche” sau după sfaturile „binevoitorilor”. Respectă principiile şi etapele diversificării şi vei avea un bebeluş sănătos, mâncăcios şi fericit. Mai mult, dacă ai nevoie de ajutor, apelează cu încredere la un medic specializat în nutriția bebelușului.

kilostop