Oul, un aliment de bază în dieta copilului

Oul este un aliment de bază în alimentația copilului și trebuie să facă parte din meniul acestuia în a doua etapă de divesificare – din luna a șaptea – a opta de viață.

Este foarte important ca oul să fie de găină, de cea mai buna calitate, fiert bine, iar introducerea lui în dietă să se facă treptat.

Există câteva reguli foarte importante legate de modul în care se introduce oul în alimentația copilului, în etapa de diversificare. Iată-le pe cele mai importante!

Oul trebuie oferit în două etape. Gălbenușul de la șapte luni, albușul, niciodată mai devreme de un an. Dacă gălbenușul este o sursă fabuloasă de nutrienți, cu un risc alergen foarte mic, albușul trebuie complet evitat până la un an pentru că, mai devreme poate provoca reacții alergice grave.

Oul este un aliment perfect, complet și complex. În ceea ce privește gălbenușul, acesta este foarte bine tolerat de stomacul copilului, motiv pentru care este printre primele alimente de origine animală care sunt introduse în meniul copiilor mici. Gălbenușul de ou poate fi oferit celui mic în jurul vârstei de șapte sau opt luni, înainte de carne, dar după ce micuțul s-a obișnuit și acceptă cu placere sucurile și piureurile de fructe, supele de zarzavat și cerealele, scrie baby foods.

Folosește mereu doar gălbenușul de ou, dar fierbe oul întreg, mereu foarte bine. Copilul nu trebuie să primească gălbenuș crud sau insuficient fiert, mai devreme de doi ani, iar până la un an gălbenușul trebuie fiert tare, în oul întreg. Poți folosi gălbenușul în piureuri de legume, supe, combinat cu cereale și iaurt sau simplu amestecat cu lapte sau supă, pentru a putea fi mâncat ușor de copil. Nu pune niciodată gălbenuș crud în supa copilului, și nu-i da niciodată preparate care pot avea ou întreg nefiert mai devreme de doi ani.

Începe cu jumătate de gălbenuș și pentru următoarele două zile evită să-i oferi alimente noi. Dacă nu apar nici un fel de reacții care să indice o intoleranță sau vreo reacție alergică (erupții cutanate, urticare), ai trecut testul care arată că cel mic suportă bine gălbenușul de ou și poți ajunge, în decurs de două-trei săptămâni la un galbenuș întreg și la două gălbenușuri de ou pe săptămâna, la opt lunim apoi și la trei-patru gălbenușuri, de la vârsta de un an.

Intoleranța la gălbenuș este, practic, zero, dar chiar și așa trebuie avută grijă și testată reactivitatea copilului. Acesta este și motivul pentru care trebuie să alegi doar ouă de găină, cel puțin la început. Copilul poate să primească și ouă de prepeliță (numai gălbenuș), dar trebuie evitate ouăle de rață, până după vârsta de doi ani.

Regula celor două zile este procedeul de urmărire a copilului după introducerea unui aliment nou și este esențială. Important este ca în cele două zile (după unii chiar patru zile) după ce în dieta copilului ai adaugat un aliment nou, meniul lui nu trebuie inclus nici un alt aliment nou, pentru a putea identifica rapid sursa unei posibile alergii.

Albușul de ou se introduce în alimentație numai după vârsta de un an, doar bine fiert. După un an, este indicat să îi oferi celui mic o jumătate de ou întreg, fiert tare și pasat, iar apoi, să-l urmărești atent pentru o zi – două.

Dacă îl digeră fără probleme și nu apar semnele unei intoleranțe, ai certitudinea că puiul tău nu are alergie la ouă și poți să-i dai liniștită ou întreg. Până la doi ani copilul trebuie să primească doar ouă fierte tari, trei ouă pe săptămâna fiind numărul ideal.

Doar după doi ani, micuțul poate să primească ouă moi. Nu-i da celui mic ouă prăjite, iar prăjituri de casa cu ouă întregi poți face după un an, după ce ai dovada că cel mic nu are nici o reacție alegică la albuș.

Alergia la ou

Este recomandat familiilor care un istoric alergen să amâne introducerea gălbenușului în dieta copilului după un an, iar albușul după un an și jumătate. Este bine de știut că oul este unul din alimentele care pot produce alergii, semnele unei reacții alergice fiind variate de la caz, la caz.

Cele mai comune reacții sunt: rinită alergică, manifestări similare astmului, dermatită, diaree combinată cu simptome gastro-intestinale, urticarie, greaţă și vărsături, sindrom de alergie orală (umflarea buzelor și a zonei din jurul ochilor). Oricare din simptome impune vizita la medic pentru că în unele cazuri – e drept, rare – se poate ajunge chiar și la șoc anafilactic.

Studiile au probat că amânarea introducerii oului (gălbenuș și albuș) în alimentația copilului, după vârsta de un an pentru gălbenuș și după un an jumătate pentru albuș, în cazul copiilor care NU au un istoric alergen în familie, crește riscul de a face alegii la ou.

Descarcă acum GRATUIT, de AICI, un capitol din cartea ”Diversificarea naturală – cel mai bine păstrat secret al părinților relaxați”. Mai multe detalii despre carte găsiți AICI.

Nu uita să ne dai un like pe Facebook pentru a fi la curent cu tot ce publicăm!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație