5 greșeli în îngrijirea bebelușilor, explicate de neonatologul Vlad Dima

A-l cântări pe bebeluș obsesiv sau a-i umple stomăcelul cu apă sau ceai sunt doar două dintre greșelile părinților.

Ileana Mirescu

Mulți părinți fac greșeli în îngrijirea bebelușilor, uneori din neștiință, alteori pentru că primesc sfaturi nepotrivite. De la legarea picioarelor pentru ca ele să crească drepte sau diversificarea făcută foarte devreme, până la oferirea de apă și ceai în paralel cu alăptarea. Dr. Vlad Dima, medic specialist neonatologie la Maternitatea Filantropia din București, explică ce trebuie și, mai ales, ce nu trebuie să facem când avem în îngrijire un bebeluș.

De cele mai multe ori, părinții greșesc având, de fapt, cele mai bune intenții. Însă informațiile lor sunt fie învechite, fie incomplete. Uneori, nici medicii de familie sau pediatri nu-i sfătuiesc cum trebuie, în acord cu cele mai noi studii și recomandări, așa că este important ca și părinții să se informeze înainte de a face schimbări în rutina copilului sau de a trece la o nouă etapă în ceea ce privește alimentația sau somnul.

Apă, ceai, sucuri prea devreme

„Cea mai ciudată practică, pe care din nefericire o promovează și unii medici de familie, este acordarea de suplimente hidrice – apă sau ceaiuri, în condițiile în care recomandarea universal valabilă de la Academia Americană de Pediatrie și Organizația Mondială a Sănătății este ca până la șase luni copilul să primească exclusiv lapte. Așadar, fără apă sau ceaiuri. În plus, am remarcat și faptul că sucurile de fructe se dau foarte devreme – suc de portocale, de mere, tot la recomandarea unor medici”, atenționează specialistul.

apa poate provoca un dezechilibru în metabolismul copilului mai mic de șase luni, fie că este apă din rețeaua de apă potabilă (fiartă și răcită în prealabil), fie că este apă minerală. Prima este lipsită de minerale și poate provoca o diluție exagerată și periculoasă a mineralelor necesare dezvoltării copilului, în timp ce a doua poate produce un exces de minerale. Oricare dintre aceste variante este dănuătoare și pune la grea încercare rinichii copilului.

Diversificare greșită

autodiversificarea

O altă greșeală a părinților este diversificarea prea devreme, de la 3-4 luni, în condițiile în care abia la 6 luni copilul ar trebui să înceapă să se hrănească și cu alt tip de alimente. Există, desigur, și excepții, legate de sănătatea copilului și de modul în care ia în greutate, însă în astfel de cazuri medicul pediatru va ghida părinții pas cu pas.

Un studiu realizat în 2011 de o echipă de medici americani publicat în Pediatrics (jurnalul medical al Academiei Americane de Pediatrie) a arătat că bebelușii care au fost hrăniți cu alimente solide înainte de 4 luni au un risc crescut să ajungă obezi până la vârsta școlară. Tractul digestiv al bebelușului este încă în dezvoltare, așa încât nici nu se pune problema de introducere a alimentelor solide.

Un copil pregătit pentru diversificare își poate ține singur capul drept, nu împinge alimentele cu limba, stă bine în scaun și este interesat de alimentele solide.

Lapte praf preparat incorect

Carie de biberon

O altă problemă sesizată frecvent de pediatru este cea la prepărării incorecte a laptelui praf. Deși indicațiile sunt foarte clare pe fiecare cutie de lapte, mulți părinți fie diluează concentrația, fie o suplimentează. Mai mult, sunt cazuri în care laptele praf nu este preparat cu apă, ci cu lapte matern, și acest lucru reprezentând o greșeală. „O astfel de combinație duce la o concentrație mare de proteine, care poate dăuna sistemului renal al copilului”, explică medicul.

Laptele praf se prepară înainte de a fi administrat copilului, respectând proporțiile de pe cutie, adaptate vârstei copilului. După amestecarea laptelui cu apa, verificați ca temperatura lichidului să fie potrivită. Pentru a vă asigura că bebelușul va primi lapte călduț, și nu fierbinte, picurați puțin pe încheietura mâinii.

Dacă folosiți apă de la robinet, înainte de preparare lăsați-o să fiarbă timp de un minut, iar apoi așteptați să se răcească. Evitați să folosiți apă de la fântână, pentru a nu expune copilul unei posibile intoxicații cu nitriți. În cazul în care folosiți apă plată pentru prepararea laptelui asigurați-vă că este microbiologic pură (acest lucru este precizat pe sticlă), că are un conținutul de sodiu (Na) mai mic de 200 mg/l și cel de sulfați (SO sau SO4) mai mic de 250 mg/l. Majoritatea sortimentelor de apă plată disponibile în România îndeplinesc aceste condiții.

Cântărire excesivă

Unele mame fac o obsesie din cântărirea copilului. Sigur, monitorizarea greutății este importantă, însă acest lucru nu ar trebui să reprezinte un stres pentru părinți, mai ales în cazul în care cel mic nu are probleme de alimentație și creștere. Foarte important este ca nou-născutul să fie cântărit dezbrăcat complet, recomandă medicul neo-natolog Vlad Dima.

După naștere, toți copiii scad până la 10% din greutate, iar prematurii 15%. Vor avea tendința de a ajunge la greutatea de la naștere între ziua a 10-a și ziua a 14-a de viață. „Dacă noi nu reușim să ajungem la această țintă până la ziua 14 poate fi nevoie de o suplimentare a laptelui. Mama poată să aibă o secreție scăzută de prolactină, pe fond de stres – cea mai mare greșeală pe care o fac mamele este să se compare cu alte mame, ceea ce duce la stresarea mamei, apariția unui sentiment de inferioritate și implicit la inhibarea lactației. Dacă copilul a ajuns la greutatea de la naștere, cântărirea o dată pe săptămână este suficientă”, mai explică medicul neonatolog.

Lipsa de reacție la plânsul bebelușului

Atunci când un bebluș plânge, el nu o face pentru a-și manipula părinții, ci pentru că are o nevoie: este flămând/ ud/ obosit/ are o durere/ are nevoie de afecțiune/ este suprastimulat. A-l lăsa să plângă neconsolat este o greșeală, care va crește nivelul de stres al copilului și va împiedica buna lui dezvoltare. Bebelușul are nevoie să fie ținut în brațe, contactul fizic le face bine, indiferent dacă natura plânsului este una emoțională sau fizică (colici sau alte dureri).

Potrivit unui studiu efectuat de psihologul Darcia Narvaez din cadrul Universităţii Notre Dame, statul american Indiana, copiii care sunt îmbrăţişaţi şi luaţi în braţe atunci când sunt trişti şi plâng vor ajunge să fie nişte adulţi mai sănătoşi, mai amabili, mai productivi, mai empatici şi mai puţin depresivi. Cercetarea a analizat un grup format din peste 600 de adulţi şi a ajuns la concluzia că aceia dintre ei care au fost îmbrăţişaţi şi drăgăliţi în vremea copilăriei lor au ajuns la vârsta adultă să fie mult mai echilibraţi şi să aibă un grad scăzut de anxietate, dar şi o sănătate mentală mai bună.

Dacă ți s-a părut interesant acest lucru despre principalele greșeli în îngrijirea bebelușilor, îți recomandăm să citești și:

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa