Cerceii puși la naștere sau mai târziu: pro şi contra

cercei la fetite

Ca să ştiţi cu cine staţi de vorbă, trebuie să vă spun încă de la bun început că eu port nu mai puţin de şapte cercei în cele două urechi din dotare şi că, probabil, nu mă voi opri aici, oricât de magică ar fi cifra aceasta. Fiecare nouă podoabă adăugată a avut o semnificaţie aparte, fiind legată de câte un eveniment deosebit din viaţa mea: când a început fetiţa noastră să meargă, când am rămas însărcinată a doua oară sau când am împlinit treizeci de ani. Este felul meu de a marca (poate pentru când voi fi bătrână şi mă va lăsa memoria) lucrurile frumoase pe care le-am trăit de-a lungul vieţii.

Fetiţei mele i-am pus cerceii pe la trei luni. Încă dinainte de a se naşte, mă uitam la tot felul de miniaturi potrivite pentru “o broşă de fetiţă”, aşa cum spune o bună prietenă de-ale mele. În primii ani i-a purtat cu destulă indiferenţă, ca pe ceva cu care s-a născut. La aniversarea de patru ani, atunci când a primit o nouă pereche de cerceluşi “mai de domnişoară”, a devenit mai interesată de podoabele din urechile ei. Recunosc că, dacă soţul meu nu ar fi (încă) sută la sută împotrivă, probabil că i-aş mai pune încă o pereche. Iar atunci când va veni la mine şi îmi va spune că vrea sau că deja şi-a mai dat o gaură în urechi, nu voi avea nimic împotrivă.

Obiceiul locului

O altă prietenă de-ale mele, care locuieşte de o bună bucată de vreme în Marea Britanie şi care a născut de curând, mi-a atras atenţia asupra discuţiilor aprinse de pe forumurile de mămici în legătură cu acest subiect: există o vârsta potrivită pentru a găuri urechile fetiţelor? Mărturisesc că am fost mirată: oare chiar există o vârstă potrivită? Nu mă gândisem până în acel moment ca şi găurile în urechi fac parte din “zestrea culturală” specifică fiecărui popor. În România, tradiţia populară este desigur montarea cerceluşilor încă de la naştere, de obicei în maternitate, cerceii fiind de obicei oferiţi cadou de către viitorii naşi. Şi aceste mici podoabe fac parte din obiectele “purtătoare de noroc” pe care părinţii spirituali le aleg cu mare grijă ca să fie fata frumoasă, admirată şi cochetă. Acest obicei este întâlnit şi la alte popoare din Europa sau America de Sud.

Însă, odată cu vremurile se schimbă şi obiceiurile. Mamele se întreabă dacă, punând cercei fetiţelor, nu le încalcă dreptul de a decide ele însele dacă vor sau nu să îşi găurească urechile. Nu cred să existe un răspuns corect şi universal valabil la această întrebare (la urma urmei, luăm atâtea decizii pentru copiii noştri: să îi botezăm, să îi dăm la o anumită grădiniţă, să înveţe o anumită limbă străină; asta înseamnă să fii părinte). Cel mai bine este să te gândeşti bine înainte şi să cântăreşti alături de partenerul tău dacă este sau nu oportun să îi puneţi cercei fetiţei voastre.

Nu, mai bine să aşteptăm!

Dacă nu eşti întru totul împăcată cu ideea găurilor în urechi, cu siguranţă este mai bine să îţi laşi fiica să decidă, atunci când va fi mai mare. Argumentele contra cerceilor ar fi:

  • Vrei ca decizia să îi aparţină şi aştepţi momentul în care va cere singură să poarte cercei.
  • Nu îţi plac sub nicio formă bijuteriile atunci când sunt purtate de copii.
  • Fetiţa are alergii la metale, chiar şi la cele preţioase.
  • Te temi de accidente şi şi-e teamă să nu i se agaţe cercelul în timp ce se joacă.
  • Îţi închipui ziua în care îşi va pune cercei ca pe ceva special, un moment mamă – fiică, care va umple două cd-uri cu fotografii. Pentru ca acest lucru să se întâmple, fetiţa ta trebuie să mai crească.

Da, să punem cercei fetiţei!

Putem să punem cercei unei fetiţe dacă în prealabil am clarificat cu sinceritate următoarele lucruri:

  • De ce o fac? Dacă răspunsul este că pentru că aşa e tradiţia, pentru că îmi impune naşa, pentru că mă bat rudele la cap, amână momentul. Niciunul dintre aceste motive nu este întemeiat.
  • Ţie personal îţi plac cerceii? Dacă nu, mai bine aşteaptă. S-ar putea să te moştenească şi cu prima ocazie să încerce să şi-i smulgă din urechiuşe.

Câteva sfaturi:

  • Cel mai bine ar fi să montezi cerceii atunci când bebeluşa este încă mică, în jurul vârstei de şase luni, după ce a trecut prin cele trei runde de vaccinări şi numai cu ajutorul personalului medical. Majoritatea clinicilor de pediatrie oferă şi acest serviciu, în preţul intervenţiei intrând şi o pereche de cerceluşi sterili. Nu apela niciodată la “o tanti care a mai făcut găuri”!
  • Dacă ai ratat momentul şi fetiţa este deja mărişoara, cel mai bine este să stai de vorbă cu ea, să o întrebi în zile diferite dacă i-ar plăcea să poarte cercei şi mai ales să îi explici că o va durea puţin şi că va fi nevoie să cureţi zona în fiecare zi. Abia apoi luaţi o decizie de comun acord!
  • Alege întotdeauna cercei din metale preţioase, reducând astfel riscul apariţiei unei infecţii sau a unei reacţii alergice.
  • După montarea primei perechi, aşteaptă cel puţin şase săptămâni până când o vei înlocui cu o nouă pereche; în acest timp rana se vindecă iar organismul se obişnuieşte cu acest corp străin.
  • Alege întotdeauna cercei siguri pentru fetiţa ta – să nu cadă cu uşurinţă, riscând să fie înghiţiţi de către bebeluşi, să nu se agaţe, sfâşiind lobul urechii (în cazul celor cu tortiţă).
  • Nu uita să toaletezi lobii proaspăt găuriţi în fiecare seară cu o soluţie antiseptică şi să urmezi întocmai sfaturile asistentei medicale.
  • Fii foarte atentă la orice semn de infecţie: înroşire, sângerare, secreţii apoase sau vâscoase, durere. În oricare dintre aceste cazuri consulta medicul şi nu administra antibiotic fără prescripţie medicală (nici măcar sub forma unui unguent)!

Dragi mămici de fete, voi sunteţi de acord ca bebeluşele voastre să poarte cercei? Dacă da, de la ce vârstă? Intrați pe FORUMUL Totul Despre Mame și spuneți-ne cum ați procedat voi.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație