Săptămâna 48

Dezvoltarea bebelușului. Săptămâna 48 de viață

Importanţa arătării cu degetul

Pe măsură ce se apropie de ziua de naştere, copilul este curios şi din ce în ce mai vocal. Află de ce este atât de important arătatul cu degetul, acum în culmea împlinirii tuturor abilităţilor sale dezvoltate în primul an de la naştere.

Creierul copilului

Aproximativ acum, copilul începe să arate cu degetul spre câteva elemente pe care le-a observat în rutina de zi cu zi şi să întrebe “ce e asta?”. Ai putea crede că acest lucru este doar felul lui de a învăţa numele a diferite lucruri: ceas, maşină, şosete, placă, creion, vază, pernă, şi multe, multe altele.

Această abilitate de a arăta, însă, implică mult mai mult decât cuvinte pe care le învaţă în această etapă; reprezintă, totodată, pătrunderea în tărâmul învăţării. Cu un simplu “ce e asta?” copilul se arată din ce în ce mai dispus să comunice şi să înveţe despre tot ce îl înconjoară. Dacă te uiţi la copii mai mici cu atenţie, ei sunt angajaţi exclusiv în atenţia către un om sau un obiect. Vor privi cu atenţie un lucru şi abia apoi îşi vor redirecţiona atenţia către altceva sau altcineva. La un an, însă, copilul poate să îşi disperseze atenţia; reuşeşte să vorbească şi să comunice cu un om cu privire la alte lucruri sau oameni din jur.

Ce spun studiile

Oamenii de ştiinţă numesc acest fenomen “triunghi cognitiv”; vârfurile triunghiului sunt tu, copilul şi obiectul. Cercetătorii au descoperit această capacitate observând şi filmând copiii de aproximativ 12 de luni.

De exemplu, un copil vede o muscă pe fereastră: îşi strânge pumnişorul şi ridică degeţelul arătător şi apoi se uită la mama lui. Chiar şi atunci când copilul nu cere în mod explicit de informaţii, se poate vedea întrebarea scrisă pe faţa lui, iar părintele ştie să spună că este o muscă chiar şi înainte că micuţul să întrebe “ce e asta?”.

Învăţarea este mult mai eficientă acum că creierul micuţului îi permite procesarea simultană a informaţiilor. Nu trebuie să înveţe totul despre câini, ceasuri şi tractoare pe cont propriu: se bazează acum pe informaţiile pe care i le oferi tu şi îl ajută să înţeleagă lumea din jurul său.

Sigur, poate la un moment dat te saturi şi îţi dai ochii peste cap din cauza acestui joc care implică arătarea cu degetul, dar nu uită că micuţul poate citi limbajul corpului. Este datoria ta să etichetezi totul pentru că el să înţeleagă.

Mai târziu, va dobândi mai multe abilităţi de percepţie şi te va implica şi mai mult în procesul său de învăţare. Va vrea să îi explici cum funcţionează unele lucruri şi în preajma vârstei de doi ani şi jumătate va schimba întrebarea “ce e asta?” cu “de ce?”. Îţi dai seama cât de genial va fi bebeluşul atunci?

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație