Amenajarea unei camere de joacă pentru copii și a două băi speciale

Atunci când spațiul  o permite, copiii pot avea parte de o cameră  specială care să fie terenul lor de distracție. Vă  prezentăm o astfel de amenajare, realizată pentru o familie cu doi copii, un băiețel de 10 ani și  o fetiță de 5 ani, de echipa Pianoterra și comentată mai jos de Alina Vîlcu.

Atunci când spațiul o permite, putem vorbi despre amenajarea unei camere de joacă, separată de dormitorul copiilor.

  • În dormitor, copiii își fac și temele, au orarul pe perete, au și o oră strictă de culcare. Camera aceasta este un loc în care copiii să se exprime liber, un spațiu strict relaxare pentru ei.
  • Este o cameră versatilă și ușor de transformat.
  • Este un loc în care pot interacționa liberi cu părinții, iar părinții nu vor avea constrângeri de tipul ”Se murdărește canapeaua! / Cine strânge jucăriile? / Să nu facem dezordine!”. Sunt momente în care copiii se joacă și singuri, dar și cu părinții, iar când vin alți copii în vizită, aici totul devine un teritoriu de distracție.
  • Tocmai pentru că este o cameră destinată strict jocului, nu ne-am ferit să folosim culori vii. Am ales galbenul solar si puternic, care poate într-o zonă de studiu nu este potrivită pentru că distrage atenția. În schimb, într-o cameră de joacă este exact ce trebuie – o culoare vitală și creativă.
  • Am conceput această încăpere ca fiind foarte interactivă, cu zone în care copiii să-și exprime pasiunile. Am construit ”o scară” din sertare, pe care copiii pot urca în zona amenajată cu saltele unde pot citi și se pot relaxa.
  • Am montat o oglindă cu bară pentru balet, ținând cont de pasiunea fetiței, care face și balet și, din când în când, vrea să mai exerseze și acasă.
  • Am gândit pereții colorați și plini de jucării, cu centrul camerei liber, unde am optat pentru o canapea pe patru module, care se pot pune sub orice formă, eventual pot fi mutate în orice alte locuri din cameră.

Doi copii cu două băi

Pentru că spațiul casei permite, fiecare dintre cei doi copii ai familiei are parte de propria baie, amenajată conform preferințelor celor mici.

Baia fetiței, în stil French

Baia fetiței a fost gândită într-un stil french, cu câteva accente retro și elemente care au o semnificație emoțională: păpușa de porțelan, peretele cu tapet special cu păsări. Am mers pe culori soft, nuanțe care merg dintr-una în alta. Nu există muchii clare și nici delimitări de la alb la negru, totul de pierde.

Este o baie atemporală. Într-o casă, baia este un spațiu pe care nu îl amenajezi din doi în doi ani că îți crește copilul. E interesant să gândești un spațiu care nu e perisabil, care e peren – în care copilul se poate simți bine și când este adolescent.

Pentru că fetele se maturizează mai repede, ne-am gândit că un stil mai feminin e mai potrivit. Avem multe elemente naturale: mozaicul de piatră naturală, lavoarul tot de piatră naturală.

Baia băiatului pasionat de elefanți

Aici, după cum se vede, este evident că este o baie de copil: avem un mare print cu elefanți.

Copilului îi plac foarte mult elefanții și ne-am gândit să folosim această imagine. Este singurul element care îl leagă pe copil de o anumită perioadă copilăriei. După aceea, când copilul crește și perioada elefanților se duce și ea, se poate schimba ușor printul. Se poate cumpăra o imagine dintr-o bancă de fotografii, se prelucrează un pic și se printează pe canvas. Modificarea aceasta poate fi făcută ușor.

Este o baie destul de masculină, urbană și atemporală. Imaginea cu elefantul și mânerele de la lavaorul de baie, sub formă de șopârlă, sunt singurele elemente care, pe măsură ce crește copilul, vor fi schimbate cu altele din zona lui de interes.

Înainte de amenajare, au fost discuții cu proprietarii, despre preferințele fiecărui copil și integrarea lor în amenajare. Indiferent cât de mici sunt copiii, chiar și de la 3-4 ani, părinții îi împlică în amenajare. Băiatul a spus că vrea elefant încă de la început. Interesant în cazul lor, dar și al altor familii, este că au stabilit limita de implicare a celor mici. Una e să implici copiii, ca parte din proces, și alta e, pe de altă parte, să nu le dai chiar mână liberă, ca să nu iasă haos.

Cred că atunci când trebuie să implici copiii în amenajarea casei este bine să o faci atunci când definești tema – fără să îi pui întrebări specifice – ce combinații de culori i-ar plăcea, de exemplu, ci doar să afli de la copil care sunt elementele dragi din universul lui – că este un elefant, un dragon și orice și-ar mai dori el. Sau poți să afli ce pasiuni are: LEGO, citit, balet, fotbal etc. și să ții cont de asta. Acestea sunt elemente pe care le poți integra coerent în amenajare.

Îi mai poți integra copiii și către finalul amenajării, atunci când ai un concept foarte bine stabilit și le dai câteva opțiuni din care să poată alege. Spre exemplu, peretele acesta îl fac galben sau portocaliu? Copilul decide, iar conceptul rămâne, pentru că ambele culori merg.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație