Jocuri senzoriale de toamnă

jocuri-senzoriale-de-toamna-totul-despre-mame

Au început şcolile şi grădiniţele, zilele s-au scurtat, plimbările la fel. Cum împlinim nevoia copiilor de aer şi mişcare, după cele patru  sau opt ore petrecute într-o clasă, stând în bănci concentraţi?  Puteţi echilibra balanţă prin câteva jocuri senzoriale de toamnă, la îndemâna oricui.

Cei mai câştigaţi copii sunt cei care au un program scurt de şcoală, au posibilitatea să meargă pe jos până acasă sau să se oprească într-un parc înainte de a începe corvoada temelor. Sunt conştientă, totuşi, că puţini au acest privilegiu, care nouă ni se părea de la sine înţeles când eram mici. Acum băieţelul meu stă opt ore pe zi la şcoală şi vine acasă cu maşina. Dacă și voi sunteți în aceeași situație, vă propun următoarele: ce-ar fi dacă, înainte de a intra în casă, v-aţi aşeza câteva clipe pe o băncuţă şi v-aţi juca  împreună?

E  un prilej de conectare atât între voi doi, cât şi cu natura. Iată ideile noastre:

Iată 5 idei de jocuri senzoriale de toamnă, relaxante pentru voi și pentru copii:

1. Închideţi amândoi ochii şi ţineţi-vă de mână. Întrebaţi-vă unul pe altul ce auziţi. O pasăre, o maşină, vântul printre crengi. Dacă va concentraţi puţin veţi auzi cum pluteşte o frunză prin aer. O castană în cădere vă ia prin surpindere. Un fâlfăit de aripa, un telefon (ideal ar fi să nu fie al vostru).

2. Tot cu ochii închişi, încercaţi să descoperiţi lumea olfactiv. Ce puteţi mirosi? Scoarţa unui copac? Pământul reavăn? Fum din coşurile caselor? Descrieţi lumea din jur doar prin prisma mirosurilor.

3. Deschideţi ochii şi jucaţi un joc de observaţie, de genul “Cu ochişorul meu eu văd…o pasăre”, iar copilul trebuie să caute cu vederea pasărea. Sau ceva mov. Sau ceva pătrat. Dacă vreţi să duceţi mai departe jocul, îl puteţi transformă într-un exerciţiu de limba engleză :”I spy with my little eye… something blue”. În felul acesta îl ajutaţi pe copil să îndrăgească limba engleză, pe care poate acum o percepe ca pe o materie obligatorie, fără farmec, de şcoală.

4. Copiii sunt foarte receptivi la poveştile dramatizate. Îmi amintesc că într-o vară, într-una din plimbările pe care le făceam pe deal, am dat peste un grup de copii necunoscuţi. Tare ar fi vrut băieţelul meu să se împrietenească cu ei! Am cules repede câteva flori de câmp, ne-am aşezat pe o băncuţă, am transformat o floare în prinţesă, o altă în regina, o frunză în soldat şi aşa mai departe. Nu a fost nevoie decât să dau startul poveştii, pe restul au continuat-o copiii, inclusiv al meu, ca şi cum s-ar fi cunoscut de-o viaţă. Dintr-o castană şi două frunze faceţi o marionetă, cu care să încropiţi o scenetă. Dacă sunteţi dibaci, veţi află cu ajutorul acestui mic scenariu cum a fost la şcoală, cum s-au purtat colegii sau profesorii în clasa, ce i-a plăcut copilului cel mai mult în acea zi sau ce i-a displăcut.

5. Observaţi natura din jurul vostru, chiar dacă aceasta se reduce la cei câţiva copaci din jurul blocului. Cum sunt frunzele? Zimţate, lobate sau palmate? Cum e scoarţă copacului? Netedă sau aspră, închisă la culoare sau albicioasă? E un joc tactil fascinant. Culegeţi câteva frunze, pe care apoi le puteţi folosi în diverse activităţi educative sau creative: să le observaţi nervurile în lumină, să aflaţi împreună de la ce copac provin, să le presaţi pentru un ierbar, să pictaţi cu ele, să le înşiraţi pe o sfoară, să creaţi peisaje cu ajutorul lor. Ideile sunt nelimitate:  nu va costă decât timp şi dispoziţie de joacă.

Pentru copil înseamnă mult mai mult: detensionarea după o zi grea de şcoală, conectarea cu voi, un ochi pe care şi-l deschide asupra naturii din jur, pe care poate nu a băgat-o mult în seama până atunci. Duceţi experienţa si mai departe, cu o felie de dovleac la cuptor sau castane coapte.

Plimbările în parc, de acum încolo, vor fi savuroase. Distracție plăcută!

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație