Copilul dotat este copilul mai inteligent, mai sensibil și mai conștient din punct de vedere emoțional decât ceilalți. Mulți părinți își doresc să aibă astfel de copii grozavi, care să ducă mai târziu vieți împlinite și fericite ca adulți. Însă inteligența copilului nu este nicio garanție că va avea o viață de succes, împlinită pe plan personal și profesional. Mai mult, copilul dotat poate trăi o adevărată dramă în copilărie.
În cartea sa Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine, autoarea Alice Miller arată că un copil dotat poate fi atât de conformist față de așteptările părinților, încât ar face orice pentru a le împlini dorințele acestora, chiar dacă în acest fel își va ignora propriile sentimente și nevoi. Cartea poate fi găsită AICI.
Devenind copilul perfect din visurile părinților, copilul dotat pierde ceva extrem de prețios: pe sine însuși. În încercarea de a devenit copilul ideal pentru părinții săi, el își va închide sentimentele adevărate în adâncul său.
Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine – Când copilul se simte izolat emoțional
În Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine, Alice Miller arată că minorul dotat care se regăsește într-o astfel de situație se oprește din creștere. Deoarece el nu își poate dezvolta sinele adevărat, se simte gol, izolat din punct de vedere emoțional și lipsit de un cămin. Odată ajuns la maturitate, copilul care a încercat permanent să îi mulțumească pe părinți are nevoie constant de aprobare din partea celorlalți.
La maturitate, acești copii ideali creați de părinți ajung de multe ori la psihoterapie, mai explică Miller în Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine. Rolul terapeutului este să îl ajute pe adult să îl redescopere pe copilul pe care l-a închis demult în afara sa. Amintirea copilăriei în prezența unui specialist îl poate ajuta pe pacient să își redobândească vitalitatea.
Într-un articol publicat pe site-ul psychologytoday.com, un psihoterapeut dă exemplul unei fetițe pe nume Katherine, pe care părinții săi au dus-o la psiholog într-o încercare a o face mai „rezistentă” la stresul pe care îl simțea la școală. În vârstă de 12 ani, fetița mergea la o școală privată de top, avea rezultate foarte bune, însă nu avea deloc prieteni.
În timpul ședinței de terapie, la care au participat și părinții ei, fetița a povestit că în timpul pauzei de masă ea stătea de fiecare dată singură: când celelalte fete din clasa ei veneau în sala de mese, se înghesuiau toate la o altă masă ca să evite să stea alături de ea.
Psihoterapeutul a întrebat-o pe Katherine dacă și-ar dori să meargă la o altă școală, iar fața fetiței s-a luminat imediat. A spus că i-ar plăcea să meargă la o școală publică din cartierul său, unde avea câțiva prieteni. Pe măsură ce Katherine se deschidea tot mai mult, mama ei s-a arătat tot mai nemulțumită de direcția discuției. La un moment dat a afirmat clar că „școlile de stat sunt excluse”. În momentul în care fetița a protestat, mama sa i-a spus că prietenii ei de la școala de stat se pot muta și ei oricând de acolo, așa că ar putea ajunge în aceeași situație.
Psihoterapeutul a încercat să îi facă pe părinți să vadă durerea și singurătatea fetiței, însă aceștia au rămas neclintiți în hotărârea lor de a-i asigura lui Katherine cea mai bună educație posibilă. Deși fetița ar fi dorit să continue întâlnirile cu terapeutul, părinții nu au mai făcut niciodată o altă programare.
Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine
Totuși, din fericire, nu toți părinții copiilor dotați se comportă precum cei din acest caz. În cartea sa Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine, Alice Miller arată că acei părinți care simt că și ei au renunțat la sinele lor autentic pentru a îndeplini dorințele părinților lor sunt cei care au astfel de așteptări de la copiii lor, perpetuând astfel modelul.
Volumul Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine are marele merit de a le aminti părinților să nu facă greșeala majoră de a le impune copiilor ce profesie să aleagă sau cu cine să se împrietenească. Miller arată că, dacă vor ca cei mici să ajungă adulți sănătoși din punct de vedere psihic, atunci trebuie să îi lase să își urmeze propriile visuri și aspirații.
Într-adevăr, balanța dintre dorința părinților ca cei mici să își atingă potețialul și să își fructifice talentele și grija pentru sentimentele, emoțiile și nevoile lor se află într-un echilibru instabil. Însă Drama copilului dotat. În căutarea adevăratului sine le vine în ajutor tuturor părinților care vor ca fiul sau fiica lor să devină un adult împlinit pe toate planurile. Cartea poate fi găsită AICI.
