Pedepse, recompense sau iubire? Care e cea mai eficientă metodă de educare a copiilor?

TOTUL DESPRE MAME
parenting necondiționat alfie kohn
Care este cea mai bună metodă de parenting? Foto: Enrique Saldivar (Flickr / Creative Commons)

Toți părinții își doresc să crească copii fericiți, respectuoși și respectați de ceilalți, și care să își găsească locul în lume ca adulți responsabili și împliniți. Nimeni nu vrea să fie acuzat că a crescut un copil răsfățat, însă de multe ori se întâmplă ca felul în care copilul se comportă să fie departe de ceea ce își doresc părinții.

Pentru a-i face pe copii să se poarte „așa cum trebuie” și pentru a-i învăța ce comportament este acceptabil și care nu, cei mai mulți părinți apelează la disciplină și la aplicarea unor recompense și / sau pedepse.

Disciplina eficientă folosește numeroase instrumente, ca de exemplu susținerea copilului, modelarea lui, recompensele sau pedepsele, arată experții site-ului de sănătate webmd.com.

Atunci când încearcă să îi învețe pe copii cum să se poarte, părinții se lovesc adesea de obstacole:

* Copiii nu îi respectă și nu ascultă
* Cei mici ascultă, însă îi sfidează pe părinți și în mod intenționat nu se comportă așa cum vor părinții

Responsabilitatea părintelui este aceea de a-l ajuta pe copil să devină respectuos, să știe să se controleze singur și să fie sigur de el.

Părinții pot primi ajutor de la rude, cadre didactice, medici, consilieri sau psihoterapeuți, însă responsabilitatea cea mai mare se află pe umerii părinților.

Potrivit Asociației Americane pentru Sănătate Mintală, există mai multe stiluri de parenting:

1. Părintele autoritar are așteptări clare și este afectuos cu copilul său. Atunci când are de înfruntat provocările generate de comportamentul copilului, el este flexibil și colaborează cu cel mic.

2. Părintele poruncitor are așteptări clare, însă arată puțină afecțiune față de copilul său. Acest gen de părinte poate spune lucruri precum: „Pentru că eu sunt mama ta, d-aia”.

3. Părintele permisiv este foarte afectuos cu cel mic și nu îl disciplinează decât în mică măsură.

Iată câteva tehnici de disciplinare recomandate de Academia Americană de Medici Pediatri, Asociația Americană de Psihiatrie a Copilului și a Adolescentului și de Asociația Națională pentru Sănătate Mintală:

1. Răsplătește comportamentul bun. Laudă-l și fă-i complimente celui mic atunci când se comportă frumos.

2. Consecințele naturale. Dacă copilul tău face ceva greșit, lasă-l să simtă consecințele acelui comportament. Nu ai de ce să îi ții o predică. De pildă, dacă el a stricat intenționat o jucărie, nu se va mai putea juca cu ea.

Metoda „consecințelor naturale” tinde să funcționeze atunci când copiii nu par să „audă” avertizările părinților despre rezultatul potențial al comportamentului lor. Totuși, ai grijă ca aceste consecințe să nu fie periculoase pentru copil.

3. Consecințele logice. Această tehnică este asemănătoare cu cea precedentă, însă ea implică să îi explici copilului care vor fi consecințele pentru un comportament inacceptabil. Consecința este direct legată de comportament.

4. Pierderea privilegiilor. Exemplu: dacă cel mic a avut un comportament nepotrivit, atunci nu mai are voie să se uite la televizor. Această metodă funcționează în special dacă privilegiul:

* este legat de comportament
* este ceva valoros pentru copil
* este luat cât mai repede posibil după ce copilul a avut un comportament nepotrivit

O altă viziune: parenting necondiționat. Adio, pedepse și recompense!

Cunoscutul scriitor american Alfie Kohn, autor a numeroase cărți de parenting, de psihologie și de educație, propune însă o cu totul altă metodă: renunțarea la recompense și la pedepse și înlocuirea lor cu iubire și înțelegere.

Publicată în 2005, cartea Parenting necondiționat. De la recompense și pedepse la iubire și înțelegere vorbește despre nevoia ca părinții să aibă mereu în minte un scop pe termen lung pentru copiii lor (exemplu: să îi ajute să devină oameni responsabili și iubitori), mai degrabă decât unul pe termen scurt (exemplu: să îi învețe să li se supună părinților). Cartea poate fi găsită AICI.

parenting necondiționat alfie kohn

În Parenting necondiționat, Alfie Kohn arată că întrebarea cheie pe care părinții ar trebui să și-o pună este „De ce anume au nevoie copiii – și cum putem să îndeplinim acele nevoi?”, și nu „Cum să îi determinăm pe copii să facă ceea ce li se spune?”.

Potrivit autorului, una dintre nevoile de fundamentale ale copiilor este să fie iubiți și să știe că sunt acceptați chiar și atunci când greșesc. Alfie Kohn consideră că metodele clasice de pareting, precum pedepsele și recompensele, îi învață pe copii că ei sunt iubiți numai atunci când îi mulțumesc sau îi impresionează pe părinți.

În cartea Parenting necondiționat, scriitorul citează numeroase studii, multe dintre ele puțin cunoscute, care detaliază efectele negative pe care le are asupra copiilor credința că ei trebuie să câștige aprobarea părinților. Alfie Kohn crede că tocmai acesta este mesajul pe care copiii îl primesc prin tehnicile disciplinare obișnuite, chiar dacă nu acesta este mesajul pe care cei mai mulți părinți vor să îl transmită.

De asemenea, Parenting necondiționat oferă o varietate mare de alternative eficiente care le permit copiilor să devină profunzi în gândire, afectuoşi şi responsabili. Cartea este îndeajuns de antrenantă ca să se poată citi repede, dar invită şi la reflecţie. Cartea poate fi găsită AICI.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa