Integrarea copilului cu sindrom Down cu în societate. Ghid practic

Ruxandra Mateescu
Integrarea copilului cu sindrom Down cu în societate
Integrarea copilului cu sindrom Down cu în societate este o provocare, însă una care poate fi încununată de succes dacă se aplică regulile corecte.
Integrarea copilului cu sindrom Down fetiță
Integrarea copilului cu sindrom Down în societate este o provocare pentru familie.

Integrarea copilului cu sindrom Down. Cum putem ajuta copilul cu sindrom Down să se integreze în societate

Viaţa socială a persoanelor cu nevoi speciale, inclusiv a celor cu sindrom Down, este de cele mai multe ori influenţată de etichete, de reacţia celor din jur sau de mediul în care activează. Este posibilă integrarea copilului cu sindrom Down în societate? Dacă da, în ce mod îl pot ajuta cei apropiaţi pentru a avea o viaţă cât mai normală din punct de vedere social?

Viaţa socială a copiilor diagnosticaţi cu sindrom Down atinge aceleaşi paliere ca şi cea a celor tipici: în relaţiile cu alţi copii şi cu adulţii (cunoscuţi sau străini), prieteniile la locul de joacă, independența în societate, comportamentele nepotrivite sau empatia faţă de alte persoane.

Integrarea copilului cu sindrom Down în societate. Temperamentul şi influenţa sa asupra comportamentului social

Deşi sunt considerați ca având o capacitate sporită de a interacţiona cu alte persoane, este absolut firesc ca şi comportamentul copiilor cu Down să fie influenţat de temperament, mediu familial, şcolar sau social, de modul în care sunt trataţi, ca fiecare alt copil. Acolo unde se vor simţi acceptaţi şi iubiţi, vor fi cu adevărat echilibraţi şi vor dezvolta comportamente pozitive.

Că fiecare dintre noi, şi copiii diagnosticaţi cu trisomie 21 au nevoie de interacţiune socială, au nevoie să fie independenţi şi să se simtă acceptaţi în cercurile din care fac parte. Percepţia generală este că aceste persoane sunt „extrem de prietenoase” cu cei din jur. De aceea, familia trebuie să pună accent pe învăţarea normelor sociale, pe ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis în relaţiile dintre oameni, trebuie învăţaţi să recunoască atunci când asupra lor are loc un abuz fizic, cu atât mai mult cu cât persoanele cu sindrom Down au o toleranţă la durere foarte mare.

Integrarea copilului cu sindrom Down. Legătura dintre acceptare şi comportamentele sociale adecvate

Dezvoltarea abilitaţilor sociale pentru persoanele cu sindrom Down începe, ca şi în cazul unui copil tipic, încă din primele zile de viaţă, din cadrul familiei. Vestea că vei avea un copil cu un astfel de diagnostic pentru întreaga viaţă nu este uşor de primit, iar proaspeţii părinţi vor trebui să caute resurse de a face faţa noii situaţii. Tocmai din acest motiv sprijinul familiei extinse, al prietenilor şi apropiaţilor este cel mai important pentru ca părinţii să îşi păstreze echilibrul, aşa încât cel mic să beneficieze de dragostea şi grija lor nealterată. Felul în care un copil se raportează la el însuşi este felul în care familia sa l-a primit încă de la bun început.

Odată cu vârsta preşcolara, ca de altfel pe parcursul întregii vieţi, persoanele cu dizabilităţi au nevoie de acceptare şi toleranţă. Deşi mersul în parc poate fi dificil, în primul rând din pricina reacţiei celorlalţi, copilul trebuie expus mediului social la fel ca şi un copil tipic. Părintele va sta alături de el, intermediind legătura sa cu lumea, explicându-le celorlalţi copii şi adulţi de la locul de joacă despre diferenţele evidente, dar mai ales despre asemănările, la fel de evidente.

Tot la vârsta preşcolară, incluziunea socială este piatra de temelie pentru o viaţă socială normală, la maturitate. Copiii cu trisomie 21 au nevoie şi, mai ales, au dreptul legal de a merge la grădiniţă şi şcoală, abilităţile sociale neputând fi învăţate decât în mod practic. În paralel, se vor urma terapiile adecvate, aşa încât experienţa să fie cât mai benefică atât pentru copilul cu nevoi speciale, cât şi pentru copiii tipici din grupă (clasă).

Integrarea copilului cu sindrom Down. Fiecare copil cu sindrom Down este unic, la fel ca fiecare dintre noi

Abilităţile cognitive şi dezvoltarea limbajului influenţează major comportamentele sociale. Nu toţi copiii cu Down au acelaşi nivel de dezvoltare a limbajului sau de întârziere intelectuală. Cu toate acestea, este de aşteptat ca anumite comportamente sociale să fie învăţate mult mai târziu decât în cazul copiilor tipici.

Integrarea copilului cu sindrom Down. Pot copiii cu sindrom Down să meargă la școală și să îşi întemeieze o familie?

Copiii cu sindrom Down pot şi au dreptul să urmeze grădiniţe şi şcoli de masă, pot învăţa să scrie şi să citească. Pot termina liceul şi pot urma chiar şi o facultate, toate acestea fiind influenţate, bineînţeles, şi de celelalte aspecte, precum dezvoltarea cognitivă, gradul de acceptare din partea celorlalţi sau alte probleme de sănătate asociate.

Pubertatea începe aproximativ la aceeași vârstă ca și pentru ceilalți adolescenți și tineri. Majoritatea adulților cu sindrom Down se descurcă bine în societate. Frecvent ei sunt salariați, au prieteni, relații romantice și participă la activitățile comunitare. Bărbații cu sindrom Down sunt cel mai frecvent sterili și nu pot avea copii. Multe dintre femeile cu sindrom Down pot avea copii, dar menopauza se instalează de obicei precoce.

Nu uita!

Deşi copiii cu sindrom Down sunt sociabili şi prietenoşi, capacitatea lor de a lega prietenii şi relaţii sociale depinde foarte mult de gradul de dezvoltare al limbajului, de întârzierile cognitive şi de nivelul de independenta pe care îl au. Deşi, în mod normal, un copil cu Down nu ar trebui să aibă probleme legate de integrarea în societate, fie din cauza lipsei de implicare a familiei, fie din cauza reacţiei de respingere din partea comunităţii, mulţi tineri şi adulţi cu acest sindrom ajung să ducă o viaţă la marginea societăţii. Reuşita lor depinde de fiecare dintre noi!

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa