Viaţa cu autism. Episodul 122. La cumpărături cu David. ”Groaza mea era că îl voi pierde”

Lui David îi place să meargă la mall. Nu-s decât două în Cluj-Napoca şi de obicei mergem la cel mai apropiat de noi, cel din vestul oraşului. Groaza mea, mai ales când David era nonverbal, era că îl voi pierde. Mai făcea tot soiul de glumiţe şi în ultimul an alerga prin vreun supermarket, era aşa de rapid că era dificil de urmărit cu privirea şi asta mă speria teribil. Din fericire, el nu are probleme de orientare, aşa că se distra la culme.

Între timp a mai crescut şi a înţeles cum e cu pericolele.

Dacă te pierzi în mall ce faci? Te poţi duce la Centrul Info şi spui fetelor că te-ai pierdut, să anunţe. Eu oricum acolo te voi căuta prima dată, i-am spus. Iar dacă eşti într-un supermarket mergi la casă şi spui că e aglomerat şi te-ai pierdut de părinţi.

Sper să ţină minte.

Viața cu autism, la cumpărături

Mergem la raionul de jucării mereu, încerc să îi iau ceva frumos, dar dacă ceva e mult prea scump acceptă şi înţelege că nu ne permitem o asemenea cheltuială. Nu îmi amintesc să fi făcut vreodată nazuri.

Mai greu acceptă să probeze lucruri, nu prea are răbdare când vine vorba să încerce chiar el haine. Uneori astfel de cumpărături sunt inevitabile. Plăcerea mea de a-l pune să probeze este chinul lui. Tipic pentru un băiat.

-Care e magazinul tău preferat când mergi la cumpărături cu mami? l-am întrebat.

-Nu-s hotărât, mi-a zis. Oriunde.

Cred că îi place pur şi simplu să exploreze, Mie îmi plăcea tare mult să merg cu mama oriunde când eram de vârsta lui. Îl văd şi pe el la fel de încântat. Eu eram tare emoţionată şi anxioasă de-a dreptul când mergeam undeva. Aveam o rochiţă preferată. De fapt, dacă bine îmi amintesc, era singura rochiţă „bună” pe care o aveam.

-David, vrei o cămaşă sau un tricou?

-Tricou, îmi zice.

-Ok, care anume?

-Ala cu minion, îmi zice hotărât.

-Sandale sau adidaşi?

-Sandale.

De fapt încerc să-l fac pe el să ia deciziile, sunt convinsă că le va lua singur curând.

-Tricou cu mânecă scurtă? m-a întrebat odată nedumerit. Ai zis că e frig, mi-a reproșat.

-Îţi pui jacheta deasupra, i-am explicat. Unde mergi cu tata va fi cald.

Iar ultima dată când am fost la cumpărături, David a primit primul deodorant din viaţa lui. Se întreba chiar el vara asta de ce îi miroase transpiraţia.

– Pentru că intri în altă etapă în drumul tău spre viaţa de adult. Se numeşte pubertate.

Urmează nişte ani cel puţin interesanţi alături de David.

(va urma)

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație