Pregătiri pentru prima noapte în care copilul doarme singur

La distracție cu tati. Peste două zile, fetița mea împlinește patru ani. ”Patru ani, mami! Patru. Îți dai seama ce mare sunt? De la patru ani să știi că mă mut din patul tău. O să dorm singură singurică!”- de o lună încoace aud zilnic replica aceasta. Nu știu exact ce crede ea că înseamnă să ai patru ani, cert este că se pregătește intens să-și mute culcușul din camera părinților în camera ei.

Săptămâna trecută, fericit de perspectiva somnului fără mâini și picioare în gură, tati a dus-o la cumpărături să-și aleagă patul și i-a și cumpărat prima ei lenjerie de pat. Una cu pirați. Nu știu cum a convins-o să renunțe la prințese, ponei și purcelușe Peppa în favoarea unor pirați, însă au fost tare entuziasmați amândoi de alegerea făcută.

Un singur aspect a rămas nelămurit. ”Dacă visez și uit până dimineața ce am visat pentru că tu nu ești lângă mine să îți povestesc, mami?” Tati a venit cu soluția. ”Facem un prinzător de vise, îl agățăm lângă pat, și noaptea se prind în el toate visele tale, cam cum se prind muștele în pânzele de păianjen”, i-a spus tata.

Și pentru weekendul care s-a încheiat a fost unul ploios și nu ne-a permis să stăm prea mult pe afară, am avut timp să meșterim la prinzătorul de vise. De fapt, au lucrat mai mult ei doi, eu m-am amuzat de pe margine văzându-le entuziasmul.

Tati al nostru nu se apucă de nicio treabă serioasă fără să se documenteze temeinic înainte. A studiat și a tot studiat pe internet și s-a oprit la activitățile Danonino, de unde a preluat, pas cu pas, realizarea prinzătorului de vise. Au folosit următoarele: o farfurie colorată, elastic, o șurubelniță cu care au găurit farfuria, mărgeluțe care se pot înșira și trei pene colorate. Au urmat pașii indicați, au adaptat pe ici, pe colo și iată ce a ieșit!

Articolul de față face parte din campania Danonino Spune Da, care are ca scop încurajarea autonomiei copiilor.

Minunat nu mi se pare doar rezultatul, ci și discuția dintre ei din timpul muncii.

plasa de vise

-”Tati, dacă vine un păianjen și își face casă pe pânza noastră din prinzătorul de vise?” (Textul continuă mai jos)

– ”Așa ceva nu se poate, noi îl avem în casă doar pe Firicel și știi bine că el nu își părăsește pânza decât ca să-și viziteze rudele”, i-a spus tata. Firicel este un păianjen din cartea ”Micul păianjen Firicel”, pe care, de vreo șase luni, o tot citim și recitim, iar dacă se întâmplă să vedem vreodată vreun păianjen știm sigur că e Firicel cel prietenos.

-”Tati, dar cum se prind visele în farfuria asta?”

-”Prinzătorul acesta de vise e ceva magic. Dacă ai un vis frumos, pânza îl atrage spre ea cu ajutorul penelor. Dacă un vis urât vrea să se apropie de tine, pânza nu îi permite să treacă, îl ține încâlcit în ea.”

-”Tati, dar dacă mami visează urât când eu dorm în camera mea? Am o idee. Mai bine mă mut eu înapoi în pat lângă voi, cu tot cu prinzătorul de vise, ca să se încâlcească în el și visele voastre urâte. Și când împlinesc cinci ani o să dorm singură, că atunci o să fiți și voi mari și n-o să vă fie frică să dormiți fără mine”

Mai avem două zile până va trece pragul de patru ani. Se va mai gândi și răzgândi cel puțin de 100 de ori, va mai pune cel puțin 100 de întrebări. Și tare mi-e că până să plece cu adevărat din patul nostru, soțul va mai încasa cel puțin 100 de palme și picioare în gură.

Articolul de față face parte din campania Danonino SPUNE DA, care are ca scop încurajarea autonomiei copiilor. Campania o puteți urmări și pe Facebook.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație