Creşă sau bunica – avantaje şi dezavantaje

bunici sau bone fetițe

Cresă sau bunică? Când copilul a împlinit 2 ani sau chiar înainte de această vârstă, mama este nevoită să reia serviciul după concediul de creştere copil. La această vârstă copilul este prea mic pentru a fi acceptat la o grădiniţă de stat. După ce excludem variantele grădiniţă particulară sau bonă (variante destul de costisitoare), mai rămân două posibilităţi: creşă sau bunica. În continuare vom prezenta avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre aceste soluţii.

Bunica – avantaje

Aproximativ 40% dintre bunicii care locuiesc la o distanţă de o oră faţă de nepoţii lor au grijă de aceştia în timp ce mamele lor sunt la serviciu. Spune un sondaj de opinie realizat în 2008 de către Asociaţia Naţională a Resurselor pentru Îngrijirea Copiilor din Arlington, Texas, SUA. La acest studiu au participat 500 de bunici. Dar care sunt avantajele când bunica are grijă de cel mic?

Ea îşi iubeşte nepotul şi este cu totul devotat lui. Lăsându-ţi copilul în grija ei, vei sta liniştită că va avea grijă de el în mod corespunzător şi că îi va satisface nevoile în mod rapid: nevoia de hrană, de plimbare, de dragoste. Nu există teama că va renunţa de pe o zi pe alta să mai aibă grijă de cel mic pentru că a găsit un loc de muncă mai bine plătit. Şi mai ales nu trebuie să o plăteşti. „Între o bunică și bonă este preferabilă bunica. Bonele se tot schimbă, bunica rămâne o figură familiară în viața copilului”, a spus și dr. Laura Markam, la Conferința organizată de Totul despre Mame la București.

Bunica – dezavantaje

Bunica, chiar dacă este de vârstă mijlocie, nu este la fel de eficientă ca o persoană de douăzeci şi ceva de ani. Probabil că îngrijirea unui bebeluş de câteva luni nu va fi o problemă pentru ea, dar când cel mic va începe să meargă în picioare va fi o adevărată provocare.

De asemenea, trebuie să ai o persoană de rezervă care se poate ocupa de copil, în cazul în care bunica se îmbolnăveşte brusc. Copilul va sta cu bunica lui timp de cel puţin opt ore pe zi şi se va ataşa de ea mai mult decât de părinţii lui. Este firesc acest lucru, dar poate fi dificil pentru tine de acceptat.

Nu uita că ea se va ocupa de copil în felul său. Aici nu se poate aplica principiul „faci ca mine pentru că eu plătesc”. Rareori bunica este la fel de fermă ca şi mama în ceea ce priveşte interzicerea anumitor comportamente. De exemplu, să determine copilul să mănânce mâncare înainte de desert sau oferindu-i dulciuri şi lăsându-l să facă tot ce vrea, doar ca să nu mai plângă.

Şi rareori găseşti o bunică ce nu se simte ofensată după ascultarea comentariilor critice din partea părinţilor cu privire la modul de abordare a relaţiei ei cu nepotul. Pentru a nu apărea conflicte ar fi bine să stabiliţi încă de la început anumite reguli cu privire la îngrijirea şi educaţia copilului.

Creşă – avantaje

Este o formă relativ ieftină de îngrijire a celui mic. Copilul este într-un grup cu alţi copii de vârsta lui şi începe repede să înveţe regulile comunicării interpersonale. Aici el beneficiază de îngrijire din partea unui personal calificat. De asemenea, în creşă copiii participă la o serie de activităţi distractive, organizate într-un ritual al zilei: ei învaţă cântecele, poezii, fac jocuri de construcţii şi au activităţi fizice (de exemplu gimnastică pentru copii).

Copiii mici care merg la creşă încep să vorbească mai repede şi învaţă să utilizeze oliţa mai devreme.

Creşă – dezavantaje

Din păcate, numărul mic de creşe de stat îţi poate crea ceva probleme în a găsi un loc liber atunci când ai nevoie. De multe ori este nevoie să aştepţi câteva luni până se eliberează un loc.

Creşa este un mediu propice pentru o varietate de infecţii şi viroze. Atunci când cel mic se îmbolnăveşte şi nu poate merge la creşă trebuie să găseşti o altă soluţie: angajarea unei bone, ajutor din partea bunicilor sau să-ţi iei concediu medical.

Un alt dezavantaj în creşele de stat este faptul că există o singură educatoare şi două îngrijitoare care se ocupă de o grupă întreagă de copii, adică de 20-25 de micuţi. Astfel că nu ai nicio garanţie că acestea vor răspunde rapid la nevoile copilului tău, în condiţiile în care trebuie să aibă grijă în acelaşi timp de întregul grup de copii. Din păcate în astfel de situaţii există riscul ca cel mic să se simtă respins.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație