Despre Mind Lab sau cum se învață inteligenţa

Ioana Stamatiade a adus Mind Lab în România
Ioana Stamatiade a adus Mind Lab în România

O călătorie în viitorul educaţiei cu coordonatoarea Mind Lab în România, Ioana Stamatiade

Şi dacă v-am spune că inteligenţa nu este ceva cu care ne naştem ci mai degrabă o abilitate pe care o dezvoltăm în fiecare zi, dar mai ales în copilărie? Dacă v-am spune că există metode de dezvoltare a inteligenţei care nu se impun cu forţa, cu stat la colţ pe coji de nucă, ci care îi implică pe copii prin joc?

Profesorul Reuven Feurstein spunea că „Inteligenţa nu se naşte odată cu fiinţa umană: se dezvoltă”. Pe baza acestui principiu a luat naştere, în 1994, Mind Lab. Echipa Mind Lab Group, formată din jucatori de şah, go şi bridge alături de educatori şi psihologi a dezvoltat şi implementat metoda Mind Lab, o abordare unică a dezvoltării capacităţii de gândire, inteligenţei emoţionale şi abilităţilor sociale cu ajutorul jocurilor de gândire. Metoda Mind Lab a fost adoptată de mii de grădiniţe şi şcoli în peste 25 de ţări. Peste 10.000 de profesori au fost instruiţi şi certificaţi, precum şi peste 2.000.000 elevi au folosit metoda Mind Lab pentru a îmbunătăţi abilităţile lor de gândire.

Şi pentru că suntem hotărâţi să vă dăm numai veşti bune astăzi, iată, metoda Mind Lab este prezentă şi în grădiniţele şi şcolile din România, iar noi am stat de vorbă cu Ioana Stamatiade, specialist în educaţie şi coordonatoarea metodei Mind Lab în România, care ne-a însoţit în ceea ce echipa Mind Lab numeşte ,,o călătorie în viitorul educaţiei’’.

TOTUL DESPRE MAME: Ştim deja că joaca este învăţare şi suntem încurajaţi, ca părinţi, să îi lăsăm pe copiii mici să se joace cât mai mult. Dar odată cu începerea şcolii, totul pare să se schimbe iar copiii sunt din ce în ce mai îndepărtaţi de lumea jocului şi îndrumaţi tot mai mult (ca să nu spun forţaţi) către învăţarea formală. Mind Lab este un sistem care îmbină joaca şi învăţarea. Povesteşte-ne mai multe despre cum funcţionează Mind Lab?

Ioana Stamatiade: Una dintre cele mai importante teorii care stau la baza metodei Mind Lab îi aparține lui John Dewey, psiholog american, care a introdus principiul educației centrate pe copil, o educație care să pornească de la ceea ce le place mai mult, în care să le dai doar instrumentele necesare și să îi încurajezi să exploreze, să încerce și să îi ajuți să descopere ei singuri ceea ce vrei să învețe. Noi la Mind Lab folosim jocuri de gândire ca mediu de învățare. Le considerăm excelente, întrucât fac vizibil modul în care gândesc, atât pentru ei înșiși, cât și pentru profesor. Fiecare concept folosit de un astfel de joc (putem vorbi de exemplu despre obiective, resurse, planificare, cooperare, ajutor mutual sau cum iei decizii) îl împachetăm într-o poveste relevantă și le dăm copiilor instrumentele necesare ca ei să îl identifice, să îl înțeleagă și să-l dezvolte: facem asta prin metode metacognitive care îi învață cum să gândească indiferent de context și care, practic, le organizează gândirea. Copiii le experimentează pe cont propriu, jucându-se în grupuri mici, încercând să tragă propriile concluzii și mai mult, sunt coordonați atent de profesor pentru a identifică și discuta împreună despre situații din viața lor de zi cu zi de acasă, de la școală, în care metoda îi poate ajuta. Învățarea se bazează în majoritate pe conștientizarea gândirii, experimentare și tragere de concluzii, abordate desigur potrivit vârstei fiecărui grup de copii.

TDM: Povestește-ne ce se întâmplă la o oră de MindLab:

I.S.: Majoritatea lecțiilor încep cu o poveste al cărei rol este de a-i implica emoțional pe copii în joc, de a-i personifica piesele, uneori abstracte. Câteodată copiii sunt lăsați să descopere treptat jocul sau să-i intuiască ei singuri regulile, urmând indicii din poveste. Urmează învățarea propriu-zisă a jocului cu obiectivul și regulile lui însoțite pentru cei mici de consolidarea noțiunilor matematice și spațiale legate de structura tablei sau a pieselor de joc. Copiii sunt împărțiți în grupuri mici și au prima sesiune de joacă. Odată ce au înțeles bine jocul, profesorul împreună cu copiii, discută despre strategii, metode sau concepte strâns legate de tematica lecției și sunt analizate situații concrete de joc. Copiii au o nouă sesiune de joc în grupuri mici. De data asta se joacă aplicând metodele învățate. Rolul profesorului este extrem de important în timpul celor două sesiuni de joc ale copiilor, realizând ceea ce noi numim învățarea mediată. Practic, trecând de la o masă de joc la alta, el pune întrebări de mediere care sporesc conștientizarea, analiza și înțelegerea situațiilor în care copiii se află la momentul respectiv. La final, copiii și profesorul încearcă să identifice situații din viața de zi cu zi a copiilor în care aplicarea strategiilor și metodelor învățate i-ar putea ajuta, așa cum au făcut-o în timpul jocului. Are loc astfel transferul din joc în viața de zi cu zi, moment extrem de important în cadrul unei lecții Mind Lab și care nu se realizează decât cu ajutorul unui mediator. În programa de grădiniță, trecerile de la joc – metode – joc – viață de zi cu zi sunt de multe ori făcute tot prin povești și activități specifice, potrivite vârstei lor, și mai puțin prin discuții reflective, așa cum o facem cu școlarii. O astfel de lecție durează cam trei ore (pe parcursul a trei săptămâni) timp în care copiii au timp să-și structureze și sedimenteze informațiile și chiar să vină pe parcursul lecției cu experiențe relevante noi.

TDM: Mulţi părinţi sunt îngrijoraţi de importanţa tot mai mare pe care computerul sau tableta o au în viaţa copiilor. Cum intră cursurile Mind Lab în competiţie cu jocurile pe calculator sau tabletă?

I.S.: Tableta și calculatorul sunt niște medii atractive care vor face cu siguranță parte din viața de adult a copiilor noștri și nu cred că ar trebui îndepărtate din activitatea lor. Secretul este măsura: cum și cât le folosesc copiii? Ele pot fi niște medii interactive excelente de învățare, dar se pot transformă într-un mod de a pierde solitar și inutil timpul, fără să învețe nimic, abordând jocuri cu acțiune repetitivă, în care copii nu își folosesc mintea și care nu doar că nu-i ajută, ci le pot face chiar rău.

1
2
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație