Cu smartphone la școală: snobism sau necesitate?

telefon copil

Telefoanele în școli- o problemă asupra căreia părinții și profesorii trebuie să se pună de acord.

La 6, 7 ani, când copiii mai cred încă în Moș Crăciun, telefonul mobil începe să apară primul pe listă în scrisoarea lor pentru Moșul. De ziua lor, e tot în fruntea listei de dorințe, iar după 9- 10 ani, încep să descopere că au sau pot avea un accesoriu care să-i ridice deasupra celorlalți. Nu e de mirare că auzi puști care nici nu au ajuns la gimnaziu dar știu că telefonul lor ”e ultimul tip lansat”, ”are cea mai bună cameră”, ”a fost luat de pe amazon cu salariul mamei pe două luni”.

Sigur, există copii ai căror părinți reușesc să țină microbul departe. Sunt acei părinți care nu încep diversificarea cu morcov fiert + desene animate ca să mănânce copilul bine, care nu-i lasă cu orele în fața TV-ului pentru a câștiga liniștea și ordinea în locuință și care nu deschid portofelul la primul ”Vreau telefon acum!” Și bravo lor că fac asta! Pe de altă parte, nici măcar cei mai atenți și responsabili dintre părinți nu pot ignora ceea ce se întâmplă în cercurile lor de prieteni și, mai ales, printre prietenii copiilor: telefonul e la modă. Îl ai/ îl folosești, ești acceptat în gașcă. Nu-l ai/ nu-l folosești (pe al părinților), ești un ciudat.

Cu telefonul în sala de clasă

Lucrurile se complică la școală, unde copiii ar trebui să meargă să învețe, să socializeze, să-și facă prieteni, cu care să interacționeze direct, nu prin like și share. În schema aceasta, am zice că telefonul chiar nu e necesar. Totuși, părinților le-ar prinde bine să poată primi/ da un sms pentru a se asigura că e totul în ordine cu copiii lor, așa că le permit copiilor să-și ia telefonul la școală. De aici până la urmărit filme nepotrivite în pauză, la filmat profesori și colegi sau pierdut vremea pe telefon când profesorul predă e un singur pas.

Școlarii francezi își lasă, din toamnă, telefoanele acasă

La sfârșitul lunii iulie 2018, Franța a interzis, prin lege, telefoanele în școli, așa că începând cu noul an școlar elevii nu vor putea folosi în timpul cursurilor, indiferent unde au loc ele, în şcoli ori în afara lor, telefonul mobil, tabletele ori ceasurile conectate la internet. Singurele excepţii vor avea un scop pedagogic. 

S-a mers atât de departe pentru că, deși școlile franceze aveau regulamente de ordine interioară care interziceau utilizarea telefoanelor mobile, copiii tot o făceau. S-a ajuns ca 40% dintre sancțiunile date în școli să fie legate de utilizarea acestei aparaturi.

În timp ce francezii au ajuns la această măsură radicală, în România lucrurile sunt încă incerte: unele școli interzic total accesul în școală cu mobil, în altele profesorii roagă copiii să nu le scoată din ghiozdane sau dulapuri, iar în alte câteva instituții de învățământ copiii și profesorii se ignoră reciproc, în timp ce fiecare își folosește telefonul în timpul orelor. Până să avem o lege care să reglementeze situația, tema trebuie dezbătută atât la nivelul legiuitorilor, cât, mai ales, de către profesori și părinți. Iată o parte dintre argumentele care trebuie luate în considerare înainte de a ne poziționa într-o tabără sau alta:

De ce ar trebui să se permită accesul cu telefon mobil/ tabletă în școli?

  • Pentru folosirea lor în scop educațional, cum ar fi documentarea pe o anumită temă sau exemplificarea cu imagini și video a unui subiect predat.
  • Pentru a responsabiliza copiii și a-i ajuta să utilizeze cu folos dispozitivele electronice.
  • Pentru a-i învăța pe elevi să facă față tentației. Până la urmă, adaptarea la situații și la cerințe e o deprindere necesară în viață, de care și școală, nu doar familia, e responsabilă.
  • Pentru că nu poți ține în loc mersul firesc al tehnologiei, ci mai degrabă te adaptezi lui.
  • Pentru a folosi dispozitivele la proiecte cu teme care îi pasionează pe copii: pot învăța să facă fotografii, să editeze, să facă montaj video, să folosească diverse aplicații etc.
  • Profesorii trebuie să învețe cum să le capteze atenția și cum să—și adapteze actul de predare chiar și cu această provocare.
  • Este o chestiune de siguranță: cu ajutorul telefonului copilul poate contacta părintele dacă este în pericol. De asemenea, telefonul poate fi localizat ușor în cazul în care copilul dispare.

De ce nu ar trebui să se permită accesul cu telefon mobil/ tabletă în școală?

  • Copilul merge la școală să învețe, iar telefonul îl distrage.
  • Odată ce copilul are telefonul la el, va face tot ce-i stă în putință să îl folosească sau se va concentra să găsească metode de a păcăli profesorul.
  • Știind că are mobilul la îndemână, disponibilitatea de a participa la lecții scade.
  • Telefonul devine un accesoriu de epatare, creând diferențe între copii și între copii și profesorii.
  • Telefonul poate înlesni situații de șantaj și poate prejudicia profesori, instituții de învățământ. Sigur, în unele situații, înregistrarea unui abuz este benefică, însă nu putem neglija situațiile în care fotografii sau imagini scoase din context pot crea impresii false asupra unei situații sau a unei persoane.
  • Copiii sunt mulți, profesorii sunt puțini, și le este imposibil să controleze informațiile la care au acces copiii. Dacă telefoanele nu au fost setate de părinți pentru a restricționa accesul la conținut nepotrivit, profesorii nu pot fi făcuți responsabili.
DISTRIBUIȚI
Intră în conversație