Fizica, prima materie predată ca în Occident. Urmează chimia și biologia

fizica la școală

Profesorul de științe exacte intră în clasă, face prezența, apoi ia creta și, timp de 40 de minute, scrie pe tablă într-o ”limbă” de cele mai multe ori doar de el înțeleasă. Elevii copiază conștiincioși în caiete, doi-trei (eventual olimpici) chiar înțeleg ce scriu, iar restul îngroașă rândurile așa numiților ”analfabeți științific” – copii care nu pot înțelege și explica fenomene simple pe care le observă în jurul lor, care nu vor face față cerințelor pieței muncii și care, la școală, pierd efectiv timpul înghițind informații pe care nu le vor putea folosi niciodată. Iar acest lucru este consecința predării rigide, a materiei neadaptate vremurilor și, nu în ultimul rând, a profesorilor blazați și total nemotivați să facă lecția atrăgătoare.

De ce plutește bușteanul și pietricica se scufundă?

Lucrurile sunt pe cale să se schimbe, iar primul pas important a fost deja făcut. Peste 1700 de profesori de fizică din țară (aproximativ 25% din numărul lor total) folosesc la clasă metoda investigației, după ce au participat la cursuri de formare în acest sens. Lecția începe cu un experiment și cu niște curiozități, iar apoi, logic și natural, copiii sunt ajutați să afle explicația fenomenului. Spre exemplu, când se ajunge la densitate, se pleacă de la întrebarea: ”De ce un buștean plutește pe apă, dar o pietricică se scufundă?” Profesorul nu oferă de la început răspunsul la întrebare sau explicația pentru fenomenul supus discuției, ci doar îi ajută pe elevi să-l găsească singuri.

Programul de reformare a predării fizicii în învățământul preuniversitar a fost inițiat și implementat de Centrul de Evaluare și Analize Educaționale (CEAE), în parteneriat cu Societatea Română de Fizică, iar anul acesta va fi extins și la disciplina chimie, următoarea fiind biologia.

Elevii învață să gândească cu propria minte”

Pe lângă pregătirea celor 1700 de profesori de fizică de către CEAE, un pas extrem de important a făcut și Ministerul Educației, care a acceptat sugestiile de modificare a programei la gimnaziu în așa fel încât programa să se plieze pe noua metodă. Mai mult, Ministerul chiar a recomandat profesorilor să o folosească. Cristian Hatu (FOTO), președinte și membru fondator al CEAE, explică avantajele pe care le au tinerii cărora li se predă prin metoda investigației. ”O primă consecință a utilizării acestei metode este că elevii înțeleg mai bine materia. În timp, se îmbunătățește capacitatea lor de a gândi coerent și structurat; elevii învață să gândească cu minte proprie- cum spunea chiar unul dintre ei. Acesta cred că este cel mai important avantaj”.

Elevii români, din nou la testele PISA. Rezultatele anterioare au fost umilitoare pentru România

Dacă pentru elevi orele devin mai ușoare, pentru profesori greul acum începe. ”Trecerea la noul mod de predare implică un efort destul de mare din partea profesorilor, schimbarea fiind una de amploare. Tocmai de aceea am gândit un mecanism de sprijinire a profesorilor timp de un an, după ce au absolvit cursul de formare. Același lucru s-a întâmplat și în alte țări în care s-a introdus învățarea prin investigație”, precizează Cristian Hatu.

Cât e de simplu să le stârnești elevilor interesul!

Elevului îi crește stima de sine

Hatu mai spune că, deși efortul dascălilor este considerabil, și satisfacțiile sunt pe măsură. Iată declarațiile Danielei Țepeș, profesor de fizică la Liceul Teoretic ”Ioan Cotovu”, din Hârșova, care și-a modernizat metoda de predare: ”Începuturile sunt grele. Ești obișnuit să te centrezi pe conținuturi, pentru că așa ai fost educat, și vrei ca într-o oră , în care faci investigație și în care copiii descoperă singuri, să parcurgi aceleași conținuturi pe care le parcurgeai înainte, sau pe care le-ai parcurs tu timp de 20 de ani, dându-le copiilor răspunsurile……Beneficiul este mult mai mare decât că elevii învață fizică. Elevii își deschid mintea, caută, vin ei cu întrebări. La nivel de grup, se creează o coeziune și o încredere în grup. Dintre toate clasele, cele care lucrează așa se cunosc la toate orele. Saltul nu se produce doar la fizică, pentru că elevului îi crește stima de sine. Copilul, atunci când își crește stima de sine, are încredere să pună întrebări și nu le pune numai la fizică”.

Cătălina Cocan, profesorul creativ răsplătit de Cambridge. Ea predă engleza ajutată de marionete și jucării colorate

Un model folosit în țările cu educație performantă

Modificarea programei și recomandarea ministerului către profesori de a-și schimba metoda de predare are în spate o realitate tristă: rezultatele obținute de către elevii români la testele PISA 2015 arată că 38,6% dintre ei sunt analfabeți din punct de vedere științific, adică nu au și nu pot integra în viața lor noțiuni de bază care să le permită să funcționeze, la nivel elementar, în societatea cunoașterii. ”Obiectivul principal al predării fizicii este acum alfabetizare științifică, iar învățarea prin investigație este printre cele mai importante instrumente didactice prin care se formează competențele ce țin de alfabetizarea științifică”, spune Hatu. Metoda investigației se folosește cu succes de foarte mulți ani în țările cu sisteme educaționale performanțe (Germania, Portugalia, Polonia etc) și a dus la reducerea semnificativă a analfabetismului științific.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante. 

Intră în conversație