„Ce mică-i vacanţă mare…” cânta fiul meu în urmă cu două luni şi jumătate, la serbarea de sfârşit de an şcolar. Iată că nu mai este mult şi se termină şi vacanţa de vară şi parcă mi se strânge inima. Cu fiecare nou septembrie băiatul meu este mai mare, mai pe picioarele lui, mai departe de cuib. Iar dacă îl veţi întreba şi pe el nu veţi primi o reacţie foarte entuziastă: iar program fix, iar teme, iar…
Anxietatea care îi cuprinde deopotrivă pe şcolari şi pe mamele lor odată cu sfârşitul vacanţei este normală şi poate fi combătuta cu multă distracţie şi cu puţină organizare. Aşadar:
Ghid de supravieţuire a începutului de an şcolar pentru copii
Lasă-l să se bucure de soare
Chiar dacă zilele sunt mai scurte şi serile ceva mai răcoroase, soarele ne bucura încă din plin. Este ştiut faptul că o oră de joacă în lumina lui blândă reprezintă un remediu natural împotriva anxietăţii sau a depresiei. Aşa încât, în loc să stea în camera sa, studiindu-şi noile rechizite ce aşteaptă frumos în raft, mai bine lasă-l să se joace cât mai mult afară, împreună cu prietenii lui, şi să profite de ultimele zile de vacanţă.
Stabileşte un program de somn adecvat
Tuturor ne plac serile lungi de vară, în care uităm de ora fixă de culcare, când râsetele şi joaca se pot prelungi până la miezul nopţii fără grija ceasului deşteptător de dimineaţă. Vestea proastă este că, odată cu începerea şcolii, ele intră în lada cu jucării pentru nisip şi hăinuţe colorate de plajă, puse la păstrare până anul următor. Vestea bună este că mai avem peste o săptămână la dispoziţie să ne obişnuim cu un orar de somn adecvat. Restabileşte ora de culcare şi de sculare în funcţie de programul de şcoală al copilului. În felul acesta va fi deja obişnuit să se trezească devreme, iar stresul cauzat de primele zile şcoala nu va fi accentuat şi de lipsa somnului.
Dezordinea este bună
Ştiu, nici mie nu îmi place să nu am unde să calc atunci când intru în camera copiilor sau să văd jucării şi hăinuţe aruncate de-a valma în orice colţ liber al încăperii, însă uneori dezordinea este bună. Specialiştii recomandă ca în ultima săptămână de vacanţă şi primele zile de şcoală să trecem cu vederea acest aspect neplăcut. Începutul noului an şcolar întoarce pe dos lumea colorată pe care cel mic şi-a creat-o toată vara. Respectă-i spaţiul intim şi lasă-l pe el să îşi organizeze lucrurile aşa cum îi face plăcere. Pentru moment, aceasta îl poate ajuta să treacă mai uşor peste sfârşitul vacanţei. Mai târziu, odată rutina programului şcolar instalată, aminteşte-i şi de importanţa unei camere ordonate.
Un început lent
În primele săptămâni de şcoală este foarte important să acorzi o atenţie sporită timpului de relaxare pe care îl are cel mic. Trecerea de la zilele de libertate totală la programul riguros al orelor de curs, teme şi activităţi extraşcolare poate epuiza un şcolar. Asigură-te că are parte în fiecare zi de cel puţin o oră de joacă, citit sau orice alt lucru care îl bucură.
Hăinuţe confortabile
Noi, mamele, ştim cât de neplăcute la atingere sunt uniformele şcolare! Aspre, din materiale băţoase, de loc asemănătoare pantalonilor scurţi din bumbac sau rochiţelor uşoare de peste vara. Fiul meu nu le poate suferi şi se strâmbă în fiecare dimineaţă în care trebuie să le îmbrace. Am descoperit însă un truc: atunci când aleg pulovărul, sacoul sau hanoracul pe care îl va purta peste uniformă în dimineţile răcoroase de toamnă, am grijă să fie din ţesături moi şi foarte confortabile, bune de îmbrăţişat, care să compenseze din inconfortul provocat de uniformă.
Mic ghid pentru mame panicate
Bucură-te de linişte!
Acesta este un sfat pentru mamele casnice sau care lucrează de acasă. Ştim cât de frumos a fost să luaţi micul dejun împreună în fiecare zi, să râdeţi toată ziua şi să discutaţi despre piraţi de dimineaţă până seară. Dar aceste distracţii au venit la pachet cu foarte multă zarvă şi aproape nicio secundă de linişte şi de timp personal. Aşa că daţi gândurile triste deoparte şi bucuraţi-vă de cele câteva ore în care copilul tău stă la şcoală. Reorganizaţi-vă garderoba de toamnă, ondulaţi-vă părul său citiţi blogurile preferate. Acum aveţi puţin timp!
Copiii şi bureţii
Aparent nu este nici o legătură între ei, însă, atunci când vine vorba de emoţii, cordonul ombilical se reînnoadă şi orice emoţie de-a noastră se transmite imediat şi copilului. Deşi tristeţea noastră este justificată, şcolarul o poate traduce ca pe ceva provocat de el. Faptul că el începe şcoala, că are preocupări noi, că se maturizează, toate pot fi privite de cel mic drept posibile cauze ale tristeţii noastre. Aşa că trebuie să le explicăm care sunt motivele reale ale ochilor noştri umezi, să le spunem că ne va fi dor de el, dar că ne bucurăm că va deveni mai deştept şi mai mare, ca tăticul şi mămica lui.
Şi mama poate începe şcoala!
Ce-ar fi dacă ai profita de programul bine structurat la care toată familia se adaptează odată cu începerea anului şcolar şi te-ai înscrie în sfârşit la cursul de limba germană pe care ţi-l doreşti de atâta timp? Sau te-ai apuca în sfârşit să lucrezi la dizertaţia amânată odată cu naşterea primului copil? Sentimentul că şi tu ai de acum treabă şi că poţi face ceva pentru tine va alunga depresia instalată în primele săptămâni de şcoală.
Nu-i aşa că nu sunt singura căreia îi este teamă de prima zi de şcoală?
