Nu există adolescent care să spună tot timpul adevărul! Cum îi pot ajuta părinții să facă față tentațiilor

Cum îmi ajut adolescentul să facă față tentațiilor. Adolescența este o perioadă de transformări intense ale creierului, în special în zona cortexului prefrontal, zonă cu implicații majore în auto-control, și conectată cu circuite neuronale legate de sistemul de recompensă.

Cortexul prefrontal, locul din creier unde luăm decizii și facem judecăți comparative cu privire la diferitele noastre acțiuni, este esențial pentru reglarea comportamentului în fața unor potențiale recompense, cum sunt tentațiile pe care le au în față adolescenții: alcoolul, tutunul, diverse droguri. În anii de adolescență cortexul prefrontal este încă în construcție, insuficient dezvoltat, în consecință, adolescenții sunt predispuși la comportamente riscante, la acțiuni impulsive care le oferă satisfacție rapidă, fără să evalueze corect pericolele.

Cum se explică atracția față de aventură și senzațional

Mai mult, pentru ca lucrurile să fie și mai complicate, începând din adolescența timpurie și atingând apogeul la mijlocul adolescenței, secreția crescută de dopamină îi determină pe adolescenți să fie atrași de aventură și de senzațional. Deși în situații normale deciziile pe care le iau adolescenții sunt înțelepte și echilibrate, în contexte emoționale ca urmare a secreției crescute de dopamină și a insuficientei maturări a cortexului prefrontal, capacitatea lor de control al impulsurilor este diminuată considerabil în comparație cu cea a copiilor sau a adulților. Contexte emoționale sunt momentele de excitație intensă sau atunci când sunt împreună cu prietenii sau amicii.

Cum pot să intervină părinții, fără să își strice relația cu adolescentul lor?

Alături de biologie însă, ce influențează comportamentul riscant al adolescenților, cum este consumul de diverse substanțe? Pot părinții să intervină eficient, fără să își strice relația cu adolescentul lor?
Primul lucru, în ceea ce privește influența în cazul consumului de alcool, iarbă sau tutun, așa cum firesc ne vine tuturor în minte, este grupul de prieteni. Este adevărat, adolescenții iau decizii proaste, nu neapărat influențați sau presați de grup, ci pentru că atunci când sunt cu prietenii lor, sensibilitatea sporită a adolescenților față de recompensele sociale îi face mai sensibili la toate tipurile de recompense, inclusiv la recompensele legate de comportamentele riscante sau de consumul de diverse substanțe.

Întrebarea cheie: „De ce a ales copilul meu să facă parte din acest grup?”

Sigur, părinții se gândesc: “Dacă adolescentul meu a început să bea sau să fumeze, prietenii lui l-au împins să o facă.” Deși este în parte adevărat, da, grupul potențează și chiar poate predispune la aceste comportamente, o întrebare însă merită pusă: „De ce a ales copilul meu să facă parte din acest grup?” În general, copiii noștri, acum adolescenți, își caută prieteni alături de care se simt confortabil, care le sunt în mare parte asemănători. Este înțelept, înainte să pun totul numai pe seama influenței pe care o are grupul din care fiul sau fiica mea face parte, să fiu curios cu privire la motivele pentru care se simte atras, de ce le copiază comportamentele, sau de ce are nevoie să le fie alături: poate pentru că își dorește să fie printre copiii populari din școală, și asta este calea cea mai simplă, sau poate pentru că s-a îndrăgostit de una dintre fete sau de unul dintre băieți și așa îi poate fi aproape, poate doar se simte bine împreună cu ei, le poate povesti tot ce o frământă.

Dacă prietenii respectivi au o influență toxică, cu înțelepciune și împreună cu adolescentul meu, înainte de a-i interzice să îi frecventeze, este important să încerc să caut soluții la nevoile care îl împing înspre ei.

Nu există adolescent care să spună tot timpul adevărul!

Alături de influența pe care o are grupul când vine vorba să cedeze tentațiilor interzise, studiile arată că un set de convingeri ale părinților au influență directă asupra adolescenților, în ceea ce privește consumul, de alcool sau de diferite substanțe.
Una dintre convigeri, eronată, este aceea că adolescentul meu bea sau fumează mai puțin sau deloc, față de cei de o seamă cu el. Într-un studiu făcut in Statele Unite, într-un grup de adolescenți de liceu, când părinții au fost întrebați despre consumul de alcool al adolescenților lor, aproximativ 75% au răspuns că adolescentul lor nu bea deloc. Când însă au fost întrebați și adolescenții despre consumul propriu, doar 35% au răspuns că nu consumă alcool. Diferența este una semnificativă. Chiar și părinții care știu că adolescentul lor bea sau fumează, subestimează cantitea de alcool sau tutun pe care acesta o consumă. Cei mai mulți părinți se bazează pe relația de încredere pe care o au cu adolescentul lor, “Sigur, ceilalți adolescenti beau sau fumează, dar eu am încredere în fiica mea, ea îmi spune tot ce face.”

Știința, din nou, ne trezește, și ne reamintește că Zâna Măseluța nu există, cum nu există adolescent care să spună tot timpul adevărul: 96% dintre adolescenți își mint părinții. Relația bună și deschisă are legătură mai degrabă cu faptul că pot să discut deschis cu el/ea, iar atunci când are nevoie, adolescentul meu știe că se poate baza necondiționat pe mine, părintele. Nu există nici o legătură între relația bună dintre părinte și adolescent și rutina de a povesti mamei sau tatălui tot ceea ce trăiește.

Dacă subevaluez ce consumă adolescentul meu, mă amăgesc cu gândul că situația este mai roz decât realitatea, nu voi discuta suficient de clar sau de frecvent cu el/ea despre pericolele la care se expune, care sunt riscurile pe termen mediu și lung când bei sau fumezi de timpuriu. Studiile, din nou, arată fără urmă de îndoială, că debutul consumului de alcool sau tutun înainte de vârsta de 15 ani este direct corelat cu adicțiile din viața adultă. Este important să mă informez ca părinte despre aceste riscuri, despre cum se dezvoltă creierul la adolescență, și să discut cel puțin o dată pe lună cu adolescentul meu despre toate acestea.

Vorbiți regulat cu ei despre tentațiile specifice și oferiți-i valori la care să se raporteze

O altă convingere distorsionată, pe care mai ales adolescenții o vehiculează, este legată de faptul că ceilalți părinți sunt mai relaxați în ceea ce privește consumul de alcool sau tutun decât sunt eu. Nimic mai fals. Sunt și părinți relaxați, dar sunt o minoritate nesemnificativă. Și poate pare greu de crezut, dar convingerile adolescentului meu sunt influențate de convingerile mele, ale părintelui. Dacă eu sunt clar și ferm în ceea ce privește influența alcoolului și a tentațiilor specifice vârstei, comunic regulat acest lucru, cu exemple clare, voi modela și convingerile adolescentului meu în această problemă. Devine clar și pentru el/ea care sunt valorile la care se va raporta.

Relația caldă, consistentă și predictibilă pe care o am cu adolescentul meu, reprezintă și ea un element de susținere, ca să se poată țină la distanță de diverse tentații sau să îmi ceară ajutorul, atunci când se simte copleșit de o situație.

Să îl învăț pe copilul meu adolescent despre schimbările prin care creierul lui trece la adolescență și cum influențează aceste schimbări comportamentele, să îi fiu alături, înțelegând care sunt pericolele și discutând cu el/ea constant despre asta, să am un set de reguli clare, pe care să le aplic consistent, să înțeleg care este rolul meu și care sunt nevoile lui/ei în relațiile cu prietenii, sunt toate comportamente ce îl vor ajuta pe adolescentul meu să crească autonom și în contact cu el însuși, să facă față tentațiilor mai degrabă conștient, și cu mai puține momente dificile.

Citește și ”Cum să ne păstrăm copiii aproape”, cartea în care Dr. Gordon Neufeld și Gabor Mate vorbesc despre tendința copiilor și a tinerilor de a se îndrepta spre cei de aceiași vârstă cu ei. Copiii vor încerca să găsească la egalii lor sentimentul de acceptare, valori similare și coduri de comportament. Detalii AICI.

Corina Dobre – psiholog și psihoterapeut cognitiv comportamental, lucrează de mai bine de zece alături de părinți și copiii lor. Mamă a doi băieți adolescenți, alături de practica de cabinet, Corina coordonează programe direct pentru adolescenți, dar și pentru părinții adolescenților. Programele pentru adolescenți au ca scop întelegerea transformărilor vârstei, conștientizarea propriilor trăiri și descoperirea de resurse pentru a crește armonios și în contact cu propriile valori și nevoi. 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație