Anxietatea la copii. Cinci semne că micuţul tău e afectat de ea

Te gândeşti că ai şti dacă micuţul tău ar suferi de anxietate, nu-i aşa? Probabil că ai vedea semne clare sau copilul ți-ar vorbi despre toate temerile şi grijile sale.

S-ar putea să crezi că poţi recunoaşte semnele anxietăţii copilului tău, dar uneori nu este aşa simplu. Uneori, părinţii chiar nu le văd și se întâmplă să le descopere mergând cu copiii la psiholog din alte motive. Todaysmama.com arată care sunt simptomele de anxietate la copii, care trec uneori neobservate.

1. Copilul suferă fizic

Anxietatea nu este doar în mintea noastră, ci şi în corpul nostru. Iată câteva exemple:
copilul este constipat de săptămâni întregi, ai fost cu el la medic şi nu există nicio explicaţie medicală. Sau se plânge că îl doare burtica și spune că simte că îi vine să vomite. Ai fost cu el la pediatru şi la gastroenterolog, i s-au făcut ecografii și analize de sânge, dar nu a fost găsită nicio cauză medicală.

2. Copilul refuză să meargă la şcoală

Copilul tău obişnuia să iubească şcoala, a avut prieteni acolo şi a obţinut note bune. Acum, te lupţi cu el să urce în maşină, se plânge că îl doare burta, iar la scurt timp după ce decizi să stea acasă pare să se simtă foarte bine.
Vorbeşti cu învăţătoarea sau dirigintele, toată lumea jură că micuţul tău are prieteni, că nu este agresat la şcoală, că se bucură de şcoală. Apoi, trec mai multe săptămâni fără să se mai plângă de dureri de burtă. Copilul pare complet sănătos …pentru ca într-o bună zi să o ia de la capăt. Şi istoria se repetă.

3. Copilul este nervos

Furia poate fi complicată. Copiii pot fi supăraţi din atât de multe motive. Ar putea avea dificultăţi în a se controla. Ar putea avea o problemă de dispoziţie. S-ar putea să-i fie greu să accepte anumite lucruri. Dar, toate acestea, împreună cu nemulţumirile obişnuite, pot fi un simptom al anxietăţii. Dacă micuţul tău ţine îngrijorările în el, singurul lucru care iese la suprafaţă este furia. O vezi frecvent, fie când vine acasă de la şcoală și e gata să explodeze, fie la ora de culcare, fie în situații noi care îl fac ostil și sfidător.

4. Evită să participe la activităţi

Copilul tău obişnuia să iubească să joace fotbal, iar acum refuză să iasă în parc. Spune că doreşte să ia lecţii de înot, dar după prima lecţie nu mai vrea să meargă. Mai mult, ar vrea să rămână mereu în casă şi refuză să meargă în parc sau la cumpărături.
Când un copil începe să evite situaţiile care odată îl bucurau, s-ar putea fie pur și simplu să nu îi mai placă acțiunile respective, fie să se teamă.
Cel mai nesănătos mecanism, pentru a face faţă anxietăţii este evitarea. Copilul evită cu orice preţ. „Dacă nu mă duc la fotbal, atunci nu va mai trebui să-mi fac griji că mingea mă va lovi în faţă”. „Dacă spun că nu vreau să înot, atunci nu va trebui să-mi fac griji că mă scufund pe fundul bazinului”. „Dacă mă opun, atunci nu va trebui să mă duc la restaurant şi să-mi fac griji că voi vomita în public”.

5. Rutina copilului devine ritual

Copilul tău trebuie să-şi alinieze perfect toate jucăriile de pluş înainte de a merge la culcare. Trebuie să-i spui „te iubesc” într-un anumit fel, de un anumit număr de ori, înainte să se culce.
Părinţii greşesc de multe ori supunându-se ritualului impus. Rutina este previzibilă şi alină, este sănătoasă de cele mai multe ori, însă uneori poate trăda anxietatea.

Anxietatea este o afecţiune care se tratează. Cu cât copiii primesc mai devreme ajutor, cu atât pronosticul pe termen lung este mai bun.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație