Copiii cu autism pot învăța o limbă străină?

Știința a fost înlocuită frecvent de intuiție, pe care s-au bazat apoi recomandări și intervenții psihoterapeutice pentru copii. De aceea, s-a presupus mult timp că un copil cu autism nu ar trebui expus la două limbi în paralel. Însă unele idei demonstrate de specialiști pot fi contraintuitive. Ele ne arată nu doar că ne lovim în fiecare zi de propriile mituri și credințe false, ci și că putem rata oportunități în dezvoltarea cognitivă a unui copil cu tulburare din spectru autist (TSA), încercând să ne limităm la limbă maternă.  

Un aspect definitoriu în TSA este tocmai întârzierea în limbaj. Copilul întâlnește dificultăți majore în a învață, a recunoaște și a reproduce limbajul. În acest caz, nu ar fi irațional să provocăm copilul cu o a două limbă?

Majoritatea copiilor cu TSA au deja parte de intervenții logopedice și multe alte terapii, iar învățarea unei limbi străine nu ar reprezenta, în niciun caz, o prioritate. Acest lucru se întâmplă atunci când privim autismul în mod liniar. Însă creierul nu se dezvoltă liniar. El nu așteaptă să se așeze o limbă în căsuța destinată ei pentru a-i face loc următoarei. Sunt deja motive solide să credem că atunci când învață o limbă străină până la nivelul avansat, copilul cu TSA poate dovedi o flexibilitate mentală crescută.  

De ce este importantă expunerea unui copil cu TSA la o limbă străină?

Copilul cu autism nu știe încă să se îmbrace, să se joace sau să vorbească cu prietenii săi în limbă română sau poate dezvolta aceste abilități cu mult mai târziu decât un copil care nu suferă de o tulburare din spectrul autist. La ce l-ar ajuta atunci flexibilitatea mentală, un concept atât de abstract?  

Flexibilitatea mentală este capacitatea de a trece cu ușurință de la o sarcină la alta, de la o categorie la alta, de la o activitate la alta. Iar în provocările de zi cu zi în preajma autismului, știm deja că inflexibilitatea joacă cel mai mare rol. Cele mai multe crize apar în situații în care ceva din mediu se schimbă, iar copilul nu are capacitatea necesară de a-i face față schimbării. Ceea ce vedem la suprafață sunt comportamente inadaptate, în spatele lor emoții, iar în spatele emoțiilor sunt rețele neurale “inflexibile”. Le putem oare ajuta să se flexibilizeze prin expunerea la o a doua limbă?  

Aparna Nadig, profesor la Universitatea McGill, Montreal, ne spune că sunt premise să putem face acest lucru și în viitor să fie recunoscute avantajele bilingvismului în intervențiile terapeutice. Împreună cu echipa de cercetare, a dezvoltat diferite studii, prin care comparând copii monolingvi și bilingvi ce suferă de TSA în diferite grade, a observat o corelație semnificativă între cunoașterea a două limbi și îmbunătățirea unor funcții executive (flexibilitate mentală și concentrarea atenției).  

Cum poate învăța un copil cu TSA o limbă străină?

  1. Cei mai norocoși se nasc în societăți sau în familii bilingve și atunci procesul este unul natural.  
  2. Alți copii, poate asemănător de norocoși, sunt expuși frecvent la o a două limbă (pe care părinții o cunosc destul de bine) prin desene animate, povești, conversații, cântece. Atunci când se naște afinitatea pentru acea limbă, sunt încurajați să o folosească. În multe situații copiii cu TSA preferă limbă engleză datorită desenelor animate și a filmelor de pe YouTube.  
  3. Alți copii trec prin procesul anevoios al învățării limbii străine în cadrul unui curs. Spun anevoios pentru că educația formală nu este deloc ușoară pentru ei datorită altor abilități pe care au nevoie să și le dezvolte.  

Avantaje și dezavantaje pentru copilul cu TSA

Învățarea unei limbi străine la un nivel elementar este structurată și orientată către detalii, lucru pe care copilul cu TSA îl adoră. El va surprinde diferențe subtile între sunetele limbilor, cuvinte însoțite de imagini, dar și forma scrisă datorită memoriei vizuale uneori superioare memorând astfel mai repede un vocabular extins.

Dacă nivelul său cognitiv abstract este dezvoltat, regulile gramaticale pot avea mai mult sens pentru copilul cu TSA și va prefera cu siguranță exercițiile standard de gramatică. La nivelul de începători, învățarea unei limbi străine se bazează mult pe imagini sau obiecte concrete, ceea ce va elimina confuzia creată de situații interpretative.

Pe de altă parte, învățarea unei limbi străine nu poate fi separată de comunicare și interacțiune umană.

Aici copilul cu TSA va întâlni dificultăți în conversații, în a-și folosi cunoștințele în mod spontan și adaptat contextului. Extragerea ideii generale dintr-un mesaj și eliminarea termenilor neclari îl pot bloca și astfel poate pierde fluxul comunicării. Folosirea unei limbi străine necesită și abilități ca: eliminarea informațiilor nerelevante, filtrarea sunetelor din mediu și concentrarea pe conversație sau raportarea la context și nu la fiecare detaliu al limbii. Aceste lucruri le vor da multe bătăi de cap copiilor cu TSA.

Deoarece orice persoană care cunoaște și folosește două limbi este nevoită permanent să facă trecerea de la un vocabular la altul, de la unele structuri gramaticale la altele, mintea sa devine tot mai flexibilă. Iar acest lucru nu se va întâmpla doar pe parcursul unui anumit curs, ci în fiecare zi în care copilul este provocat de mediu să răspundă într-o limbă sau alta. Este asemenea unui exercițiu permanent pe care creierul este nevoit să îl facă, dezvoltându-și flexibilitatea. Antrenându-se astfel cu limbajul, poate face față mai bine altor aspecte schimbătoare din viața sa.  

Dacă luăm în considerare complexitatea acestei tulburări, nu putem vorbi despre efecte pozitive garantate asupra oricărui copil, datorită unicității sale. Învățarea unei limbi străine nu ne garantează nici schimbări extraordinare la nivel educațional sau psihologic într-un termen scurt. Însă mulți copii cu TSA pot beneficia pe termen lung la nivel social, academic, psihologic și personal dacă o limbă străină va face parte din viața lor încă de timpuriu.   

În English Kids Academy sunt înscriși anual până la 10 copii cu tulburare din spectru autist, având diferite vârste și diferite grade de dezvoltare. Metodele moderne de predare, numărul mic de copii în grupă și o bună colaborare cu părinții, le permit copiilor o adaptare treptată și un proces de învățare mult mai personalizat.  

Citește și ”Părinți liniștiți, copii fericiți”, cea mai vândută carte a Laurei Markham, în care aduce o nouă abordare în ceea ce privește parentingul. Ea pledează, cu cele mai noi argumente din domeniul neuroștiinței, pentru eliminarea amenințărilor, luptelor de putere și a manipulării. E explică de ce comunicarea, empatia și limitele blânde funcționează și cum anume. Detalii AICI.

Alina Oprea, psiholog si psihoterapeut, a început lucrul cu copiii din aria cea mai dificilă și dureroasă a nevoilor speciale, autismul. Antrenarea și dezvoltarea limbajului a reprezentat mereu un punct de concentrare în acest domeniu. Studiul psihologiei, formarea în psihoterapie și multe alte cursuri de pregătire i-au deschis treptat interesul către arii noi, abordând limbajul și dezvoltarea lui la bebeluși în cadrul programului de Signing. Observând ce posibilități de dezvoltare are limbajul în contact cu limbile străine și grupul, dar și cum influențează acest lucru gândirea în general, a implementat programul de engleză pentru preșcolari în cadrul EKA (la care participă copii între 6 luni și 4 ani). În toată această perioadă a continuat să lucreze cu copiii ca psihoterapeut.

Alina scrie o serie de articole pe blogul EKA despre psihologia copilului mic și relația lui cu o limbă străină. Mai multe despre abordarea ei, în special în ceea ce privește învățarea unei limbi străine de timpuriu, aici.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație