Dezvoltarea vorbirii la copiii de 5-6 ani

In ultimii ani de gradinita si primii ani de scoala, copiii invata cuvinte mai multe si mai lungi. Devin din ce in ce mai priceputi la alipirea cuvintelor in contexte noi si creative. De asemenea, sunt mai familiari cu felul in care se aude limba vorbita si cum se combina sunetele pentru a rosti cuvinte.

Mai jos sunt cateva dintre lucrurile pe care cei mici incep sa le faca odata ce aptitudinile lor de comunicare incep sa se dezvolte.

Alfabetizare si sunetele limbii vorbite

Pana la varsta de 5 ani, copiii sunt constienti de sunetele care compun cuvinte. Pot gasi cuvinte care rimeaza. Ar putea chiar sa faca jocuri cu rime sau liste in care sa insire toate cuvintele care suna asemanator. Pe la 5-6 ani, copiii invata sunetele care se potrivesc cu anumite litere ale alfabetului. Devin constienti si de faptul ca sunetele simple se imbina in cuvinte; de exemplu, cand suntelele „p”, „a”, „t” sunt puse laolalta, ele formeaza cuvantul PAT. Iar pana la varsta de 8 ani, copiii sunt constienti de cum se imbina sunetele pentru a forma cuvinte. Asta inseamna ca stiu ce cuvant obtin daca scot o litera din primul cuvant, de exemplu ca se formeaza cuvantul „top” daca scot „s-ul” din „stop”.

Vocabular in dezvoltare

Pana la varsta de 5 ani, copiii incep sa foloseasca formele corecte ale verbelor cand vorbesc de evenimente trecute. Dar le va mai lua ceva timp pentru a potrivi toate formele corecte ale limbii romane.

Copiii, la aceasta varsta, incep sa invete ca anumite cuvinte au un anume inteles. Pot face diferenta intre sensuri; de exemplu, stiu sa inteleaga diferenta dintre „acesta e un pat tare” si „ce tare ca mergem la Disneyland”. De asemenea, incep sa inteleaga sensurile non-literare pentru expresii de genul: „iti sta mintea-n loc”. Copilul tau va intelege ca noi cuvinte pot fi alaturate pentru a da nastere unui alt cuvant.

Folosirea propozitiilor

Pana la varsta de 5 ani, copiii pot imbina cuvinte astfel incat sa formeze propozitii. Dar vor avea mici dificultati in a intelege propozitiile pasive. Pot intelege propozitii de actiune cum ar fi „cainele a latrat la masina”, dar ii va fi mai greu sa inteleaga „covorul a fost curatat de mama”. De asemenea, cand descriu o poza ar putea sa incurce cine face ce cui. Mai au mici dificultati in intelegerea pronumelui, de exemplu in propozitii precum: „educatoarea i-a spus fetei care a sosit ultima ca ea a intarziat.”

Aptitudini de povestitor

De la varsta de 4 ani pana la 8, talentul narativ al copilului tau creste gradual. Povestile, cu timpul, devin mai lungi si cu mai multe detalii. Povestile pot fi inventate sau chiar despre lucruri care s-au petrecut, iar incet, incet devine mult mai usor de inteles despre cine e vorba in poveste si sa urmaresti firul evenimentelor.

In aceasta perioada, copiii invata sa:

– foloseasca cuvinte de legatura in contexte potrivite (de exemplu: acum, cand, inainte, dupa, apoi etc.)

– faca legaturi pe modelul cauza efect in cazul evenimentelor: de exemplu: a inceput sa ploua asa ca toti si-au deschis umbrelele.

– foloseasca pronume in locul numelor persoanelor despre care povesteste atunci cand stie exact cui tine locul prin pronumele respectiv.

– sa ignore detaliile mai putin importante ale povestii si sa se concentreze pe subiectul central si pe situatie.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație