Fii atent la relație, nu la copil!

cuplu

Tata și mama nu sunt doar două persoane. Tata și mama sunt două relații. Iar la celelalt fir al relației este copilul. Este ceva ce am înțeles cu greu atunci când am devenit tată. În viața mea a apărut un copil, dar și o relație pe care nu am știut să o gestionez. Mi-a fost frică să nu eșuez și am realizat rapid că doar ce i-am transmis prin gene nu imi va fi de mare ajutor.

Trebuie să fac ceva cu această relație, nu cu acest copil.

Nu e de ajuns să fiu acolo, ci să fiu într-un anume fel pentru copilul meu. Și am început să citesc, să mă documentez, să merg la tot felul de ateliere, conferințe. Tot pachetul. Și chiar a fost o pasiune, nu doar o decizie de a face ceva în noua relație. Am uitat ceva însă foarte important. Și ăsta e motivul pentru care am scris acest articol.

Un triunghi va avea întotdeauna 3 laturi

Dacă vrei să ai copii sau aștepți unul chiar acum, te rog, fii atent la o noua relație care apare în casa ta, pe care eu am ignorat-o până când copilul a decis cumva să ia asupra lui, la 2 ani, responsabilitatea de a o salva. Este relația dintre Soț și Soție. Ca să-ți fie și mai ușor să mă înțelegi, imaginează-ți un triunghi. Două laturi merg spre copil, iar una lipsește. Ce se întâmplă atunci e cu adevarat dureros. Lipsa relației dintre mine și Maria a aruncat o povară grea asupra lui Efrem în primii ani de viață.

Și nu e ușor pentru un copil.

El era vârful a tot ce făceam, ce visam, ce ne doream. Spre el se duceau toate intențiile noastre, toate proiecțiile noastre. El era viața noastră și o hrăneam în el. O greșeală pe care am făcut-o din multă ignoranță. Și l-am rănit atunci tare. Pentru că am vărsat în el toată povara vieții noastre și ne-am anulat resposabilitatea vieții noastre. Doar el conta. A fost o realitate atât de dură, încât, în scurt timp a trebuit să ne trezim la viață.

Triunghiul relațional suferea, iar vârful nu știa spre ce latură să încline. Oscila ba între mama, ba între tata. Nu exista o bază sănătoasă, doar relații de iubire care convergeau spre același punct.

Mult timp mi-a luat să înțeleg că, de fapt, nu copilul este cel care nevoie de iubirea mea.

De ce? Pentru că el s-a născut în iubire și va face orice ca să-și iubească părinții. Doar a fi tată e deja o relație de iubire pentru el. Efrem avea nevoie să vadă cum această iubire se întreține, cum funcționează, cum se ancorează, cum se prezintă. Iar el nu vedea asta, pentru că între noi această relație nu exista. Eram atât de orbiți de vârf, încât pe noi doi nu ne mai zăream.

Îmi aduc și acum aminte de povestea unei prietene. Bucuroasă pentru că și-a trimis copilul la bunici, odată ce s-a întors de la serviciu și a avut timp să stea cu sotul ei, brusc au realizat că nu mai au nimic de împărțit. Că au trăit ani în șir fără să fie de fapt împreună. Chiar și intimitatea era o chestie de dragul conviețuirii, nu al iubirii. Pentru tine, dragul meu copil, mă sacrific, își spuneau în sinea lor. Este o greșeală uriașă, o iresponsabilitate care va atârna de gâtul copilului toată viața, dacă nu se trezesc.

Există o ordine în relație

NU. Copilul nu este resposanbil pentru că părinții nu s-au iubit. Inconștient, este ca și cum capacitatea copilui devenit matur va fi amputată. Așa eram și noi, în singurătatea noastră, ne pierdusem chipurile. Nu ne mai priveam în față. Nu știam cine suntem și ce vrem. Și a trebuie ca Efrem să facă o ditamai criza ca să realizam prăpastia uriașă care era între noi. A trebuit să răscolim printre rafturile amintirilor de dinainte de Efrem ca să vedem ce ne-a unit. Așa am inceput să ne re-conectam.

A fost o luptă foarte grea.

Să te regasești după ani petrecuți în uitare. Dar am avut puterea să ducem această luptă, nu pentru Efrem, ci pentru noi. Acest NOi pe care copilul nostru nu îl vedea. Așa am înteles că relația dintre Mama și Tata ca Soț si Soție trebuie să primeze în fața relației cu copilul. Și nu spun brașoave. Nu ai decât să nu crezi, dar o să treci cu siguranță prin acest iad dacă repeți greșeala mea.

Fii atent la relația cu soția ta sau cu soțul tau.

Ea a venit prima în viața ta, și apoi copilul. Asadar, are întâietate. Și mai e un aspect important. Înainte de orice relație cu cineva, ai fost TU. Adică EU. Îți recomand așadar să începi cu EU, apoi cu TU, apoi cu VOI, ca să poți spune NOI. E nevoie de ordine în relație.

Dacă te focalizezi doar pe copil, faci greșeala de o omorî relația cu ea sau cu el. Dacă te concentrezi doar pe relația cu ea, vei omorî relația cu tine. Iar dacă te concentrezi doar pe tine, nu va fi niciodată un NOI. Însă, dă-ți libertatea să te iubești, ca să-i poți iubi și pe ceilalți. Și nu doar pentru asta. Ci, atunci când te vei iubi pe tine însuți, vei afla că ai putera de a primi iubirea lor. Și de asta are nevoie familia ta. De tine, deschis să accepți iubirea lor. Curaj!

Citește și ”Cum să ne păstrăm copiii aproape”, cartea te ajută să dezvolți o relație sănătoasă cu copilul tău pe termen lung. Detalii AICI.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație