Vocea ta. Am fost un copil neglijat emoțional. A trebuit să ajung mamă a trei copii să îmi dau seama

copil trist abuzat

Semne de neglijare emoțională în copilărie. Am fost un copil neglijat emoţional. Acum sunt sigură de asta. Dar nu mi-am dat seama crescând, în copilărie sau în adolescenţă. A trebuit să ajung adult şi mamă de trei copii ca să resimt asta mai acut ca oricând. Mă tem mereu că am greşit cu ceva. Mă simt mereu vinovată fără să fiu de fapt vinovată.

Dar acel „e ruşine să spui ce face tata”, pe care mi-l reamintea mama înainte de orice eveniment la care trebuia să participăm, m-a învăţat că despre probleme nu se vorbeşte. Ele se ascund. Mai târziu, în pubertate când era postdecembristă umpluse magazinele de tricouri şi rochiţe frumoase am auzit din gura ei de sute de ori :”da’ ce-ţi trebuie tie?” minimalizându-mă cu totul, reducându-mă de la statutul de copil al ei, de care ar fi trebuit să-i pese, la cel de fiinţă neînsemnată care nu are dorinţe şi nevoi.

Iar asta m-a făcut să nu-mi mai doresc mare lucru pentru mine. În adolescenţă n-am insistat deloc să ies undeva. Emoţional, aş fi avut nevoie de cei de vârsta mea. Toţi adolescenţii au nevoie de asta.

Dar eu am capitulat şi m-am retras în mine, ştiam că nu are rost să încerc. Mama ar fi folosit cu mine altă replică celebră în familia noastră:” Dacă ţi se întâmplă ceva, ce zice taică-tu?”

Poate vinovată nici măcar nu e termenul potrivit pentru a descrie ceea ce simt. Uneori parcă sunt amorţită. Mă simt aşa când copilul dă vina pe mine pentru că tocmai a greşit exerciţiul la matematică pentru că EU l-am distras. Mă simt vinovată când soţul zice că „cineva” a lăsat foarfeca la îndemână şi a ajuns băiatul nostru cel mic la ea. Mă simt ciudat când sunt sunată de la serviciu şi mă tem de un reproş, deşi ştiu că nu am greşit cu nimic.

Semne de neglijare emoțională în copilărie. Ce este neglijarea emoţională?

Este esecul de a răspunde şi de a valida emoţiile copiilor. Este un act de a omite, nu e ceva observabil, dar totuşi afectează oamenii chiar şi în viaţa de adult. Lipsa validării, a aprobării sentimentelor şi a exprimării lor duce în timp la lipsa încrederii în sine şi la o percepţie negativă a sinelui, o părere foarte proastă despre propria persoană. Aşa spune Dr. Joni Webb.

Iar ca să mă lămuresc pe deplin am completat şi chestionarul aflat pe site-ul Dr Joni Webb care tratează adulţi ce au fost neglijaţi emoţional în copilărie. Iar la o majoritate covârşitoare a întrebărilor am răspuns cu „Da” ceea ce mă califică drept adult care în copilărie a fost neglijat emoţional.

Care sunt semnele ce arată neglijarea emotională din propria copilărie?

Senzaţia de gol interior

Ea poate varia de o persoană la altă, unii simt un gol în stomac, alţii un nod în gât, pe când alţii se simt amorţiti. Iar asta se poate întâmpla şi când sunt criticaţi şi când sunt lăudaţi pentru că nu ştiu să-şi gestioneze emoţiile.

Semne de neglijare emoțională în copilărie. Teama de dependenţă

Reflectă dorinţa de a fi total independent, de a nu depinde de nimeni. Dacă te lupţi din răspunteri să nu depinzi de nimeni şi faci din asta un scop, probabil te temi de a lega relaţii cu ceilalţi, de a depinde în orice fel de ei.

Incapacitatea de auto-evaluare

Se referă la neputinţa de a te evalua corect. Dacă nu ştii care îti sunt calităţile şi defectele, dacă nu ştii să spui ce simţi, ce doreşti inseamnă că nu te cunoşti suficient.

Lipsa de compasiune pentru sine, dar multă compasiune pentru ceilalţi

Dacă te judeci mai aspru decât pe ceilalţi, iar celorlalţi le găseşti mereu scuze e semn că ar trebui să te reevaluezi cu atenţie.

Sentimentul de vinovăţie şi de furie împrotriva propriei persoane

Toată lumea poate experimenta astfel de stari dar când te simţi vinovat că ai şi tu emoţii, sentimente, că ai dorinţe pe care încercxi să le ignori este semn clar că ceva nu e chiar cum ar trebui să fie.

Semne de neglijare emoțională în copilărie. Sentimentul acut al eşecului

Atunci când simţi că ceva e profund în neregulă în viaţa ta şi-ţi spui: „eu sunt de vină”, „oamenii nu mă plac”, „sunt altfel decât ceilaţi oameni”

 Dificultatea de a identifica, controla şi exprima emoţii

Te închizi în tine şi nu poţi exprima ce simţi când eşti supărat? Nu ştii de ce tu sau alţii sepoartă într-un anume fel?

Semne de neglijare emoțională în copilărie.  Cum ne recuperăm ca adulţi dacă am fost neglijaţi emoţional în copilărie?

Dr Jonis Webb are câteva sfaturi:

  • Fii atent şi incearcă să-ţi dai seama care îti e felul de afi.  Ce îţi placem, ce nu-ţi place, ce te înfurie, de ce ţi-e teamă şi cu ce te lupţi? Observă-ţe fără să te judeci pentru a te cunoaşte mai bine.
  • Luptă ca să te conectezi cu senzaţiile tale, cu ceea ce simţi, chiar şi cu durerea
  • Pune-ţi următoarele întrebări cât de des poţi:

Ce nu merge?

Care e problema?

De ce fac asta?

De ce spun asta?

Cum mă simt?

Ce vrei?

De ce mi-e frică?

De ce mă îngrijorez ?

Ce mă face supărat sau trist?

Conştientizează răspunsurile, sunt întrebări dificile al căror răspuns este şi el greu de găsit. Dar simplul fapt de a-ţi pune întrebări  dărâmă zidul dintre  tine şi dintre emoţii.

Nu uita că scopul tău este să simţi şi să gestionezi emoţiile. Este pasul cel mai dificil. Când îti dai seama ce faci. După ce îţi dai seama ce simţi, e timpul să înveţi să tolerezi, controlezi şi să-ţi exprimi sentimentele într-un mod adecvat. Acest talent are puterea a a-ţi schimba viaţa/

Nu te judeca pentru ceea ce simţi. Ceea ce faci cu aceste emoţii şi sentimente este important. Judecă-te pentru acţiuni, nu pentru emoţii.

Tot mai multă lume vorbeşte despre asta. Chiar şi mame ca mine, ca noi.

Probabil primul pas spre vindecare este acesta: să vorbim despre, să admitem că avem o problemă şi să încercăm să fim atenţi la propriii noştri copii. Să nu uităm că nu doar îngrijirea lor fizică contează, ci şi emoţiile  pe care trebuie să şi le exprime.

Citește ”Părinți liniștiți, copii fericiți”, de dr. Laura Markham și află cum să fii părintele de care copilul tău are nevoie. Cartea este disponibilă AICI.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

 

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație