Alergiile la copii. Incidenţa cazurilor de alergii a crescut, potrivit statisticilor, ceea ce îi face pe unii specialişti să considere alergiile boala secolului 21. Dr. Teodora Daniela Taropa, medic specialist pediatru în cadrul Reţelei Private de Sănătate Regina Maria, ne-a oferit mai multe informații despre alergiile la copii și a explicat care este clasificarea alergiilor şi cât de mare importanţă trebuie să le acordăm acestora.
Alergiile la copii – Factorii declanşatori ai alergiilor
Alergia apare atunci când sistemul imunitar, în momentul în care intră în contact cu o anumită substanţă din mediul înconjurător numită alergen, o percepe ca pe ceva ameninţător, reacţionând că atare.
Ultimii 50 de ani au evidenţiat o creştere semnificativă a cazurilor de alergii, atât în rândul adulţilor, dar mai ales în rândul copiilor. Specialiştii pun acest fenomen pe seama creşterii consumului de medicamente, în special a antibioticelor administrate în mod abuziv, însă atrag atenţia şi asupra modificărilor ce ţin de factorii de mediu, stilul de viaţă şi alimentaţie. Alţi factori cauzatori sunt: mamele are fumează, în special în timpul sarcinii, renunţarea la alăptare, consumul de alimente bogate în conservanţi şi aditivi alimentari, poluarea.
Alergiile la copii – Vârsta de debut
Cercetările au arătat că cei mici au o predispoziţie crescută de a dezvolta alergii în special în perioada de viaţă 3-9 luni şi între 2-5 ani. Printre cele mai frecvente manifestări ale alergiilor la vârsta de sugar sunt alergiile alimentare (8% dintre sugari), în care predomină alergia la proteina din laptele de vacă (2-5% dintre sugari).
Alergiile la copii sugari apar frecvent la grupa de vârstă 3-9 luni când se începe diversificarea. Din categoria alimentelor alergizante amintim proteinele de origine animală (smântâna, albuşul de ou, untul), arahidele, căpşunele, fructele de pădure, cacao, peştele. De aceea, părinţii sunt sfătuiţi să nu se grăbească cu introducerea timpurie a alimentelor, în special a celor cu potenţial alergizant. Alimentaţia naturală este cea mai indicată în perioada de sugar şi ea trebuie menţinută cât mai mult posibil. Când alăptarea nu este posibilă, este de preferat introducerea unei formule de lapte hipoalergenică pentru a diminua riscul de apariţie a alergiei la proteină laptelui de vacă.
La preşcolari, alergiile apar în special la cei cu vârsta peste 2 ani, vârstă la care copiii încep să exploreze, capătă mobilitate şi au o oarecare independenţă. De asemenea, la acesta vârstă se introduc şi o serie de alimente noi, fenomen ce creşte riscul apariţiei alergiilor. În plus, sistemul imunitar nu este foarte dezvoltat la copilul mic.
Alergiile la copii – Tipuri de alergeni
Alergiile la copii – Alergeni care se transmit prin aer
Căpuşele din praful de casă. Sunt considerate cei mai frecvenţi alergeni şi reprezintă principalul alergen din praful de casă. Sunt organisme de dimensiuni microscopice care se hrănesc cu pielea moartă şi trăiesc în pat, pe mochete sau tapet.
Polenul. Prin polenizare, plantele eliberează în aer polen format din substanţe microscopice uşor transportabile la cea mai mică adiere a aerului. Acest tip de alergie este sezonieră şi se produce în funcţie de polenul eliberat. În plus, apariţia şi/sau intensitatea manifestărilor alergice depinde şi de cantitatea polenului eliberat în aer. De exemplu, cantitatea de polen creşte în cursul zilelor călduroase, dimineaţa, când aerul este uscat şi bate vântul.
Mucegaiul. Acest alergen se găseşte atât în interiorul, cât şi în afară casei. În exterior se poate forma în zonele slab drenate, sub o grămadă de frunze putrezite sau lângă un morman de îngrăşământ natural. În casă, poate să apară în zone neaerisite, cum sunt băile întunecate sau sub chiuveta de la bucătărie.
Alergenii proveniţi de la animalele de casă. Acest tip de alergen se produce atunci când un animal de casă îşi spală blana sau penajul şi produce salivă, care odată ce se usucă se poate răspândi în toată casa. Pe lângă alergenii din salivă se întâlnesc şi cei din păr şi urină.
Alergiile la copii – Alergeni proveniţi din mâncare
Laptele de vacă. Unele studii arată că aproximativ 1-7,5 % dintre copii prezintă simptome ale alergiilor provocate de laptele de vacă sau de laptele praf din comerţ. La fel ca şi la celelalte alergii, sistemul imunitar are o reacţie diferită la anumite proteine ce se găsesc în laptele de vacă.
Ouăle. Proteinele conţinute în ou, în special în albuşul de ou, pot provoca alergii copiilor mici, însă alergia tinde să dispară în jurul vârstei de 5 ani.
Peştele şi fructele de mare. Persoanele alergice la proteinele din peşte şi fructele de mare nu vor scăpa niciodată de acest tip de alergie. Se întâlnesc mai frecvent la persoanele adulte decât la copii.
Arahidele şi alte plante ale căror fructe sunt uleioase (alune, migdale, caju, susan, seminţe de floarea soarelui). Proteinele din arahide sunt considerate cei mai puternici alergeni, întrucât provoacă reacţii dintre cele mai severe, chiar fatale. Peste jumătate din persoanele alergice la arahide sunt alergice şi la alune, migdale, susan.
Alergia la soia. Alergiile la soia şi la produsele derivate din soia se întâlneşte cel mai adesea la bebeluşi, mai mult decât la copiii mai mari. Aproximativ 30-40% din copiii alergici la laptele de vacă sunt alergici şi la produsele din soia.
Grâul şi produsele făinoase. Alergiile provocate de proteinele din grâu pot îmbrăca forme diferite.
Apariţia şi dezvoltarea unei alergii la un aliment depinde de cantitatea ingerată şi de frecvenţa cu care se administrează alimentul respectiv. Simptomele unei astfel de alergii sunt mâncărimi la nivelul cavităţii bucale şi faringe după ce alimentul tranzitează cavitatea bucală, urticarii cu diferite grade de severitate, crampe abdominale, vărsături, diaree, dificultate respiratorie şi, în unele cazuri, şoc anafilactic.
Alergiile la copii – Alergia la veninul unor şerpi sau înţepătura unor insecte (furnică, albină, viespe)
Înţepăturile de insecte se prezintă că nişte umflături de dimensiuni diferite, însoţite de eritem local şi mâncărimi.
Persoanele alergice la veninul de insecte reacţionează cu totul altfel. Dacă sunt prezente semne ale anafilaxiei trebuie contactat imediat medicul sau mers de urgenţă la camera de gardă. Este bine de ştiut că aceste alergii dispar până la maturitate. Simptomele unei astfel de alergii sunt: edemul glotic (umflarea gâtului), edeme pe întreg corpul, dificultăţi respiratorii, ameţeli, diaree, şoc.
Alergiile la copii – Alergia la medicamente
Cea mai întâlnită este alergia la antibiotice. Există şi alte medicamente ce pot dezvolta alergii, de aceea este bine să testăm copilul în cazul în care avem istoric în familie.
Alergiile la copii – Alergia la substanţe chimice
Anumite substanţe chimice conţinute în produsele de igienă utilizate în casă pot determina alergii severe la copii. Exemple sunt: pesticidele pentru flori, odorizantele de cameră, spray-urile pentru mobilă sau insecte, săpunurile, şampoanele, gelurile de duş.
O întrebare a multor părinți se leagă de condițiile în care poate fi vaccinat un copil cu alergii.
Vaccinăm sau nu copiii cu alergii? Când se contraindică imunizarea
„Vaccinarea copiilor cu alergii este posibilă, însă este vorba de copii cu alergii obișnuite de genul urticariei sau cu alergii alimentare non-severe”, potrivit medicului pediatru Mihai Craiu, de la Institutul de Ocortire a Mamei și Copilului din București.
Ceea ce este limpede este că în cazul copiilor cu alergii severe, copiii cu istoric de anafilaxie, copiii tratați și urmăriți de un medic alergolog, vaccinarea este contraindicată. Însă acest lucru îl poate decide doar medicul după o evaluare corespunzătoare a copilului, a istoricului de alergii și în urma unor analize concludente.
În cazul alergiilor minore, de obicei în cazul copiilor cu alergii alimentare, așa cum susține și Dr. Mihai Craiu pe pagina de Facebook a Spitalului virtual pentru copii, vaccinarea se poate administra, evident, acordându-se o atenție medical sporită.
Vaccinarea copiilor cu alergii alimentare
Majoritatea vaccinurilor nu conțin alergeni alimentari. Astfel nu există urme de lactate, alune, gluten, soia sau fructe de mare în vaccinuri. Majoritatea vaccinurilor din grila de vaccinare recomandată de Ministerul Sănătății, inclusive ROR, DTP, vaccinul anti polio, împotriva pneumococului sau meningitei, dar și vaccinul anti varicelă sau rotavirus, nu conțin urme de alergeni alimentari.
Se pot vaccina antrigripal copiii alergici la ouă?
Vaccinurile care conțin reziduri de ou, sunt vaccinurile antigripale.
Așa cum susține și Dr. Craiu, în cazurile de alergii non severe, chiar și vaccinurile antigripale pot fi administrate copiilor, sub stricta supraveghere a medicului pediatru.
În foarte multe cazuri, după administrarea unui vaccin, chiar dacă nu este vorba de un copil alergic, pot apărea reacții locale de genul umflăturilor, edemelor dureroase, roșeții și întăririi pielii în zona respectivă.
Într-un consens medical mondial ce cuprinde SUA; Canada, țările din Europa și Marea Britanie s-a stabilit că vaccinul antigripal poate fi administrat copiilor cu alergie la ou dacă sunt luate toate măsurile de precauție și dacă vaccinul respectiv nu depășește 1mcg/doză de ovalbumină.
Vă invităm să citiți mai multe despre alergiile copiilor aici:
- Alergia la ou. Cum pot scăpa copiii de ea până la adolescență
- Stațiuni balneare pentru copii în România. Se tratează de la alergii la astm și tulburări de creștere
- Dieta fără gluten: cine trebuie să o urmeze
- Scrisoarea şi petiţia unei mame al cărei copil nu a fost primit la grădiniţă din cauza unor alergii
- Câini care nu lasă păr. Ideali pentru cei cu alergii
- Alergiile sezoniere ale copiilor
