Cum se calculează greutatea ideală a copiilor în funcție de vârstă? Sunt întrebări tot mai des formulate de părinți, mai ales de cei aflați la primul copil. Atenți ca puii lor să fie bine hrăniți și îngrijiți, părinții au tendința să intre ușor în panică la cea mai mică abatere de la graficului luării în greutate. Dar când ar trebui, de fapt, să te îngrijorezi?
Copilul meu este normal, prea slab sau supraponderal? Iată cum se calculează greutatea ideală a copiilor și începem cu un calculator de greutate în sarcină, pentru că totul începe din momentul conceperii copilului!
Calculator de greutate în sarcină
Ca să-ţi păstrezi şi să-ţi cultivi frumuseţea şi sănătatea în timpul sarcinii, trebuie să combini cu grijă o dietă echilibrată cu practicarea unor exerciţii fizice, recomandă specialiștii noștri.
Orice femeie însărcinată e bine să ştie că bebeluşul din burtă îi va aduce o greutate în plus de 10-12 kg la termen. Respectiv, în fiecare lună de sarcină câte 1-1,5 kg.
Cele 10-12 kg se repartizează astfel:
- 3 kg bebeluş,
- 0,5 kg placentă,
- 1,5 kg lichid amniotic,
- 2,5 kg edeme,
- 2 kg grăsimea mamei,
- 1,5 kg masa sangvină. Toate acestea see vor transforma în surplusul de greutate cu care va rămâne mama, drept „amintire” din timpul sarcinii. Cu toate acestea, cura de slăbire este cu desăvârşire contraindicată în această perioadă.
Dieta perfectă
Dieta unei femei însărcinate e bine să fie echilibrată, bogată în proteine şi să respecte un raport corespunzător între glucide şi lipide. Altfel spus, să consume fructe în locul dulciurilor de tot felul, să gătească cu ulei de măsline în loc de unt. Şi totuşi, unei viitoare mămici îi sunt permise mici „abuzuri” de calorii, dacă acestea nu depăşesc 200-300 de calorii pe zi faţă de dieta ei obişnuită.
O cale eficientă şi sănătoasă prin care se evită creşterea exagerată în greutate este practicarea regulată a unor exerciţii fizice sub îndrumarea unui kinetoterapeut. Atenţie însă, aşa ceva este posibil numai dacă nu există contraindicaţii medicale! Dacă femeia însărcinată are probleme, cum ar fi placenta praevia sau este hipertensivă, nu se mai pune problema gimnasticii.
Calculator greutate ideală a copiilor în funcție de vârstă:
Nimic mai simplu, dacă știi următoarea formulă de calcul și puțină matematică:
2 x anii copilului + 8. De exemplu, 2 x 5(ani) + 8 = 18. Astfel, la 5 ani greutatea standard este de 18 kg. Atenție, aceasta este masa corporală ideală teoretică a copilului.
Dar nu te impacienta prea tare dacă socoteala nu se potrivește cu realitatea. Valorile, cum spuneam, sunt un ideal teoretic, fiind permise mici variații în plus sau în minus. Să nu uităm că evoluția ponderală a fiecărui copil este strict individuală, depinzând de o serie de factori, precum cei genetic, hormonali, de sex, de mediu sau chiar greutatea la naştere.
Este firesc faptul ca cei născuţi de 4 kg să menţină, până la un moment dat, un avans în creştere faţă de cei care au debutat la 2,5 kg.
Cum se calculează greutatea ideală a copiilor. Greutatea normală
Greutatea normală a unui nou-născut se situează în intervalul 2,6 – 4,3 kg cu o medie de 3,2 kg. Aceste cifre sunt însă orientative şi prezintă deosebiri importante chiar şi între frați şi surori.
În general, în primele 3 luni, bebelușul creşte cu 25 – 30 grame pe zi, adică 800 g – 1 kg în medie pe lună, după care luarea în greutate se diminuează progresiv.
- între 3 – 6 luni, sugarul trebuie să ia cam 20 – 25 gr/zi, respectiv circa 600 – 750 gr pe lună,
- la 6 – 9 luni: 15 – 30 gr/zi, respectiv 450 – 900 gr/lună,
- la 9 – 12 luni: 10 – 16 gr/zi, respectiv 300 – 480 gr/lună.
De regulă, greutatea la naștere a bebeluşului se dublează la 5 luni, se triplează la 1 an, se cvadruplează la 2 ani. Pe la trei ani încep să se observe diferențele dictate de natura sexului.
Astfel, la 3 ani fetițele ar trebui să aibă între 13,7 – 14,1 kg, iar băiețeii între 14,3 – 14,7 kg.
La 4 ani, fetele: 14,8 – 15,7 kg, iar băieţii: 15,7 – 16,1 kg.
La 5 ani, fetele: 16,1 – 17,7 kg, iar băieţii: 18 – 18,2 kg.
La 6 ani, fetele: 18,2 – 20 kg, iar băieţii: 19 – 20 kg, etc.
Greutatea ideală a copiilor. Copilul prea slab
Copilul este considerat slab atunci când are o greutate cu 10-15% mai mică decât valoarea medie calculată pentru vârsta şi înălţimea sa.
Așadar, dacă la vârsta de 5 ani copilul tău are o greutate mai mică de 15,3 kg, ar fi cazul să faci niște investigații. De obicei, scăderea sau stagnarea luării în greutate la copii are mai multe cauze, care se pot combina, fiind extrem de greu de depistat.
Cele mai întâlnite situații care duc la o greutate mică sunt refuzul alimentației (fie nu respecți orarul meselor celui mic, fie îi dai dulciuri înainte de masă, fie nu acceptă decât o serie restrânsă de alimente), existența unor afecțiuni organice (răceli, gripe, boli contagioase, parazitoze, enterocolite, viermi intestinali, pneumonii), un metabolism accelerat sau factori genetici (părinții au fost și ei mai slăbuți la aceeași vârstă).
Şi neglijarea programului de odihnă are un rol nefast în această ecuaţie. Un copil obosit nu va avea poftă de mâncare, perpetuarea acestei stări de fapt conducând inevitabil la greutate mică sau chiar anemie, cu repercusiuni mai grave asupra sănătății de mai târziu. De aceea, urmărește cu maximă rigoare problema, consultă medicul și fă-i analize de sânge.
Greutatea ideală a copiilor. Copilul supraponderal
Dacă în trecut stârnea îngrijorare doar conformaţia firavă, costelivă a copiilor, în prezent şi colăceii a la Omulețul Michelin, altădată considerați semn „de bine”, sunt un motiv de neliniște. Şi pe bună dreptate. Numeroase studii au demonstrat că micuții rotofei devin la maturitate obezi.
Mai mult, se pare că excesul de grăsime corporală în copilărie sau adolescență mărește riscul unei sănătăţii precare la maturitate, indiferent dacă adultul este sau nu obez. În cazul copiilor vorbim de supraponderabilitate atunci când greutatea sa depăşeşte cu 15 – 20% valoarea medie calculată pentru vârsta și înălțimea sa.
Cauzele pot fi: alimentaţia necorespunzătoare, de tip fast-food, excesivă, bogată în grăsimi, dulciuri şi consumul de băuturi carbogazoase îndulcite cu zahăr la care se adaugă lipsa de activitate fizică şi rareori o tulburare a sistemului nervos sau endocrin.
