15 întrebări și răspunsuri despre boala celiacă la copii cu dr. Alina Stănescu, gastroenterolog pediatru

TOTUL DESPRE MAME

Boala celiacă la copii este o afecțiune autoimună, care poate debuta imediat ce copilul începe să mănânce alimente cu gluten. Glutenul se găsește în diverse cereale precum grâul, secara și orzul și contaminează toate celelalte alimente cu care intră în contact. Diagnosticarea bolii este o adevărată provocare, numărul experților din țară fiind foarte redus. Vestea bună este că investigațiile pentru depistarea ei, în cazul copiilor, sunt acoperite în totalitate în anumite spitale.

Boala celiacă este declanșată de gluten, iar consumul acestei proteine duce la aparitia de leziuni la nivelul intestinului subtire. În țările europene, 1 din 100 de persoane au boala celiacă. În medie, doar 24% din persoanele cu boala celiacă sunt diagnosticate, iar diagnosticul se pune în urma unui test de sânge, urmat de o biopsie intestinală. În România, se estimează că sunt 30.000 de copii cu boală celiacă, însă doar 3.000 sunt diagnosticați, conform statisticilor puse la dispoziție de Centrul de Management al Bolii Celiace.

Simptomele bolii sunt adesea asociate cu alte probleme cum ar fi malabsorbția, scăderea în greutate, greața, voma, balonarea, diareea cronică, durerile abdominale, anemia, amețeala, afte bucale, stările de agitație, depresia, durerile articulare, erupțiile cutanate. Boala celiacă nediagnosticata la timp este asociată cu declanșarea altor boli autoimune sau cu unele tipuri de cancer, osteoporoză sau malnutriție severă.

În România, există centre pentru centre pentru diagnosticarea bolii celiace în Constanța, Cluj, Iași și Timișoara, iar în București investigațiile se pot face la Spitalul de Copii ”Grigore Alexandrescu”, Spitalul „Marie Curie” și la Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului „Alfred Rusescu”.

Dr. Alina Stănescu-Pop, gastroenterolog pediatru și coordonatorul Centrului Regional de Management al Bolii Celiace București, răspunde la 15 întrebări esențiale despre boala celiacă, gândite chiar de pacienți și rude ale pacienților cu această boală, aduși la un loc de Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten.

Ce simptome poate să aibă un copil pentru a-l supune la teste?

Simptomatologia este extrem de diversă. În asta consta de fapt dificultatea de diagnosticare a bolii celiace, manifestările variate. Însă dacă te gândești la boală și se respectă pașii corecți, diagnosticul nu este complicat. Așadar, simptomele pot fi:

– leziuni pe piele – urticarie
– diaree cronică
– fracturi
– osteoporoză
– constipație
– probleme cu tiroida

Care este vârsta la care poate să debuteze boala celiacă? Când se poate pune diagnosticul?

Boala poate să apară oricând după ce copilul înghite gluten. Poate debuta la orice vârstă, de la câteva luni, la 18 luni, la 2 ani, până la 60-70 de ani. S-au făcut studii de prevalență (număr de bolnavi în populație) în lume care arată că la vârsta școlară prevalența este 1,3%, ceea ce înseamnă că la noi există 30.000 de copii care au boala. La 65 de ani, prevalența depistată a fost de 2,3% din populație, ceea ce înseamnă că pe parcursul vieții încă 1% din populație a dezvoltat boala.

Este ereditară boala celiacă?

Boala celiacă nu este ereditară, dar riscul de a face boala este ereditar. Atunci când un copil se naște într-o familie care are gena poate să facă și boala. Mai exact, acel copil are un risc să moștenească gena, însa asta nu înseamnă că va face boală celiacă.

Cum se transmite?

Boala se transmite prin ADN. Unul din părinți are această genă, care este foarte frecventă: cam 30 de indivizi din 100.

Sunt suficiente analizele de sânge pentru a diagnostica boala celiacă?

Pentru diagnostic nu este suficient să se facă analize de sânge pentru a delimita între afecțiunile induse de gluten. Decizia depinde de mai multe aspecte: 1. dacă copilul este diagnosticat cu boală celiacă, este în tratament, ține dietă – se fac doar anticorpii antitranglutaminază tisulară, care sunt gratuiți. 2. Setul de analize depinde de investigațiile făcute până atunci, de vârsta copilului, de existența sau nu a bolilor asociate. 3. Pentru orice copil cu celiachie foarte importante sunt curbele de creștere de greutate și înălțime.

Care sunt afecțiunile care pot deriva din netratarea intoleranței la gluten?

Problema principala este întârziere în dezvoltare/creștere (ceea ce înseamnă și dezvoltare cognitivă, afectare emoțională), maturizarea întârziată a tuturor organelor.

Pe măsură ce copilul crește, face facturi din traumatisme minore (și de 3-4 ani pe an), rămâne cu anemie feriprivă (asta generează lipsă de oxigen către creier, ceea ce duce la agitație, instabilitate emoțională, nu stau în bancă, au deficite de hipopxie cronică), diabet de tip 1, probleme cu tiroida. De asemenea, poate să apară sindrom de malabsorbție sever ce poate fi invalidant.

Ce carențe trebuie urmărite la un copil cu boala celiacă?

Copilul diagnosticat trebuie urmărit clinic și cu analize făcute o dată pe an. Pot să apară carențe de vitamine liposolubile (vitamina D și vitamina E), deficit de fier, carențe de vitamina B. Pe parcursul dietei fără gluten, dar nu din cauza dietei fără gluten, poate să apară orice intoleranță care poate să apară la orice individ din populația generală.

Ce simptome poate să aibă un copil pentru a-l supune la un test de intoleranțe alimentare?

Intoleranțele alimentare au următoarele manifestări:

  • manifestări cutanate (erupții, urticarii recurente, nu izolate)
  • manifestări respiratorii (copilul are nas umed tot timpul, îl mănâncă nasul)
  • manifestări digestive (copilul este constipat, de cele mai multe ori, are diaree, scaune anormale). Sau copilul are un disconfort permanent care se manifestă mai ales în timpul nopții. Copilul este agitat/ are dureri abdominale (se trezește din somn și se plânge de dureri, se întrerupe din joc/dintr-o activitate care îi place/îi doare burtică). La stabilirea diagnosticului de boală celiacă este importantă biopsia.

Care sunt consecințele bolii celiace?

Boala celiacă tratată nu are consecințe în afara de restricțiile la dietă. În ceea ce privește medicamentele care se caută pentru tratarea celiachiei, acestea sunt încă în lucru. De asemenea, se testează și un vaccin care ar trebui să fie făcut precum injecțiile cu insulină, vaccin care să blocheze răspunsul imun.

Cum se face diversificarea alimentației unui copil cu test genetic pozitiv pentru boala celiacă?

Diversificarea se face ca și cum copilul nu ar avea nimic. Dacă nu apar semnele bolii recomand să se facă evaluare la 2 ani. În niciun caz nu trebuie să ții copilul la dietă fără gluten dacă are un risc genetic. Nu stăm cu drobul de sare. Nici screening neo-natal nu se justifică și nu se face niciunde în lume.

Se poate vaccina un copil cu boală celiacă?

Da, se poate vaccina ca orice copil din populația generală. Nu există nicio contraindicație.

De ce testele nu sunt gratuite pentru depistarea acestei boli?

Este o informație falsă. Analizele pentru boala celiacă sunt acoperite de Ministerul Sănătății, printr-un program separat, nu de casa de asigurări de sănătate. Toate analizele sunt sută la sută gratuite, totul este să știți unde să întrebați și ce să cereți. Anticorpii antitranglutaminază tisulară sunt gratuiți. Orice copil care este spitalizat beneficiază gratuit de toate investigațiile pentru diagnosticul bolii sale, dacă spitalul nu poate face, trimite sângele la un laborator iar factura este decontată de spital. Inclusiv testarea genetică este gratuită dacă este indicată. Doctorii ar trebui să știe toate astea, însă mulți nu știu.

La IOMC programările se fac la numărul de telefon 0758025707, L-MI, între 11.00 și 13.00, sau la adresa de email [email protected]

Când citim ingredientele dintr-un aliment, la ce substanțe trebuie să fim atenți pentru a nu da gluten din greșeală copilului?

Câte și mai câte. Va enumăr cele care nu sunt evidente: malțul, drojdia de bere, coloranții, umpluturile, aromele, emulsificatorii, conservanții naturali – glutenul este cel mai eficient conservant natural. Cele evidente: lipsit de grâu nu înseamnă lipsit de gluten, poate fi și amidon extras din secară.

Ce trebuie să mănânce un copil cu celiachie?

La copii, recomand mamelor dacă vor să vindece copilului, să organizeze o alimentație de lux, din materii prime, fără nimic procesat, să nu fie puse mai mult de două lucruri împreună. Produsele să fie dintr-un ambalaj pe care să existe spicul de grâu tăiat, sau pe care să fie scris GLUTEN FREE, adus din afară. Nu FĂRĂ GLUTEN din ceea ce se găsește la noi. De la rețetă până la produs finit pașii sunt numeroși iar riscul de contaminare este imens. Dacă apare spicul tăiat, aveți garanția că alimentul este verificat să nu existe gluten. La copii, suntem norocoși că este o situație reversibilă sută la sută din cazuri după dietă.

Care sunt primele semne de boală celiacă la copii sub 2 ani?

Apare diareea, copiii nu mai cresc, fac sindrom de malabsorbție. La un copil care provine din părinți cu boală celiacă se testează prezența genei. Dacă are gena, în jurul vârstei de 2 ani se fac anticorpi antitransglutaminază tisulari, în lipsa oricăror simptome. Analizele nu se fac obsesiv. La părinți, dacă nu au simptome recomand să verifice anticorpii la un interval de 5 ani.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa