7 greşeli pe care le facem cu bune intenţii şi care afectează dinţii copilului

dintii-copilului-totul-despre-mame

Medicul dentist Iulia Zeana ne-a explicat ce şi unde greşesc părinţii când vine vorba de dinţii copiilor

Oricât de preocupaţi ar fi părinţii de starea de bine a copiilor lor, se întâmplă uneori ca ei să facă nişte greşeli legate de sănătatea celor mici. Pe lista acestora se numără greşelile pe care le facem cu bune intenții și care afectează dantura copilului.

Am stat de vorbă cu medicul stomatolog Iulia Zeana care ne-a spus în ce măsură deciziile pe care le luăm adesea cu toţii, ca părinţi, cu dorinţa de a face un lucru bun îşi pun amprenta asupra danturii copiilor.

Mai multe despre acest subiect, dar şi despre ce pot face părinţii azi, ca cei mici să aiba dinţi sănătoşi în viaţa de adult, vom afla vineri, pe 14 august, la Connect Hub din Bucureşti, la „Ateliere cu mămici”.

1. Nu le permitem copiilor să bea suc acidulat şi cu zahăr, dar le dăm voie să bea cât de mult suc de fructe îşi doresc, de cele mai multe ori din comerţ şi pe eticheta căruia scrie 100% suc de fructe, pe principiul că este foarte sănătos.

Sucul acidulat sau băutura dulce carbogazoasă, pe lângă faptul că balonează şi are în compoziţie o serie de chimicale şi de conservanţi nocivi, creşte aciditatea în organism şi nu e benefic pentru corp. Acest suc contribuie la dezvoltarea unui pH acid în cavitatea bucală, loc în care pH-ul trebuie să fie neutru sau spre bazic. Când pH-ul devine acid, creşte incidenţa cariilor şi doar periajul poate elimina efectul nociv al sucurilor. La rândul lor, sucurile de fructe conţin cantităţi mari de fructoză şi, deşi sunt mai sănătoase pentru organism pentru că sunt lipsite de chimicale, pot provoca şi ele carii. De aceea, cel mai bun şi mai sănătos lichid recomandat pentru hidratare este apa.

2. Cumpărăm din magazine sau farmacii pastă de dinţi fără fluor, crezând că este bio şi, aşadar, mult mai adecvată pentru dantura copilului.

Bio şi fluor sunt noţiuni independente. Bio se referă la certificarea organică a unora sau a tuturor ingredientelor din pastă şi există paste bio care au fluor, precum şi paste de dinţi fără fluor, care nu sunt bio. Fluorul este un ajutor în întărirea smalţului şi la consolidarea dinţilor şi poate fi găsit nu numai în pasta de dinţi, ci şi în apa potabilă. Este adevărat că excesul de fluor creează fluoroză, o afecţiune care influenţează erupţia dentară şi întreg organismul în mod negativ. Dar situaţiile acestea în care fluorul să se afle în cantităţi uriaşe în corpul nostru, ca să provoace fluoroza, sunt foarte rare. Recomandarea este ca până la vârsta de 6 ani copiii să se spele pe dinţi cu pastă de dinţi special concepută pentru ei şi pe eticheta căreia să scrie exact pentru ce grupă de vârstă este potrivită. Ingredientele pastei sunt adecvate pentru copii, aromele sunt special gândite astfel încât cei mici să se spele cu plăcere pe dinţi, iar cantitatea de fluor din ele este atent repartizată şi nu ne îngrijorează.

3. Dacă sunt foarte obosiţi, iar cina a fost uşoară şi n-a fost urmată de desert, le permitem să nu se spele pe dinţi seara, înainte de culcare.

Dacă acest lucru se întâmplă o dată la 2-3 luni nu este o problemă şi nu trebuie să ne îngrijoreze prea mult. Dar dacă se întâmplă în fiecare seară atunci da, este grav. Dacă spălatul pe dinţi dimineaţa are mai mult rol de reîmprospătare a gurii, spălatul pe dinţi seara, timp de 2-3 minute, este obligatoriu! PH-ul acid care se formează la culcare duce la apariţia cariilor, iar singurul care contribuie la stoparea acestui efect este periajul, care trebuie să fie foarte corect făcut. De reţinut că, decât să te speli incorect, mai bine nu te mai speli deloc.

4. Evităm să mergem la stomatolog cu ei, atunci când au probleme la dinţii de lapte, pentru că toţi cei mai în vârstă şi mai experimentaţi din familie susţin că oricum dinţii sunt temporari şi îngrijirea danturii definitive este mult mai importantă.

Dinţii de lapte trebie trataţi cu aceeaşi seriozitate ca cei definitivi, ba mai mult, pentru că ei au un strat de smalţ mult mai mic, iar cariile evolueaza şi adjung la dentină şi la nerv mult mai repede. De altfel, cariile acestea au aceleaşi implicaţii pentru nerv la fel ca la un dinte definitiv: inflamarea nervului, suprainfectarea lui, abces şamd. Este obligatoriu să fie trataţi pentru că, spre deosebire de adulţi, infecţia dintelui de lapte poate afecta mugurele dintelui definitiv, care există deja.

5. Începem periajul doar după ce în guriţă sunt cel puţin câţiva dinţişori, de teamă că frecatul gingiei cu peria de dinţi să nu influenţeze negativ apariţia următorilor dinţi.

Cavitatea bucală se poate curăţa încă dinainte de apariţia dinţilor, iar această igienizare se poate face cu ajutorul unei comprese sterile pusă pe deget. Fiecare dinte trebuie periat atunci când apare, iar uneori masajul gingiei acolo unde nu este încă niciun dinţişor, eventual cu un gel de calmare, este benefic pentru că ajută la o erupţie mai uşoară a dinelui, se irigă zona, se subţiază gingia, iar erupţia e mai puţin dureroasă. După ce apare primul dinte, se va peria zilnic, la fel cum se va proceda cu fiecare dinte nou apărut.

6. Nu le dăm copiilor dulciuri pe bază de zahăr alb, pe care îl considerăm nociv, dar le oferim oricând dulciuri făcute cu miere, îndulcitori naturali sau artificiali, ca alternativă sănătoasă.

Dulciurile sunt dulciuri, iar îndulcitorii sunt chiar mai nocivi pentru organism. Faptul că unele dulcuri nu au zahăr nu schimbă nimic situaţia, dantura poate fi afectată şi de celelalte dulciuri fără zahăr care sunt disponibile pe piaţă. Acest zahăr începe să se descompună chiar în cavitatea bucală şi începe de acolo modificarea pH-ului, aşa că cel mai bun sfat este moderaţia şi spălarea obligatorie pe dinţi după consumarea desertului.

7. Îi lăsăm să se spele singuri pe dinţi şi să se clătească, de la vârste mici, chiar dacă acest spălat durează doar câteva zeci de secunde, crezând că numai aşa o să deprindă acest obicei sănătos de igienizare a gurii.

Părintele trebuie să spele copilaşul pe dinţi până când acesta împlineşte 3-4 anişori. După această vârstă copiii trebuie supravegheaţi atent de părinţi atunci când se spală pe dinţi şi doar pe la 5-6 ani pot fi lăsaţi singuri. Atenţie! Acest lucru poate fi făcut doar dacă tu, ca părinte, eşti convins că cel mic se spală corect şi că are acest refelex de a se spăla singur pe dinţi. Exemplul personal este cel mai bun, de aceea orice părinte îşi  poate peria dinţii şi se poate plimba prin faţa lor în acele momente, poate folosi aţa dentară de faţă cu ei şi le poate, astfel, instaura cele mai sănătoase obiceiuri de igienă orală, cu care copiii vor rămâne pe parcursul vieţii de adolescent şi adult.

iulia-zeana-totul-despre-mame

Cu medicul dentist Iulia Zeana ne vom întâlni vineri, 14 august, la ediţia cu numărul 12 a “Atelierelor cu mămici”. Evenimentul  va avea loc la Connect Hub din Bucureşti, cu începere de la ora 18:30. Participarea este gratuită, dar pentru înscriere vă rugăm să apăsaţi butonul roz de înscriere de aici şi să completaţi câmpurile indicate.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație