Boala obrajilor pălmuiţi, a cincea boală a copilăriei. Semne, complicații, tratament

Boala obrajilor palmuiti sau eritemul infectios
Roseata puternica pe obraji, semn al parvovirusului

Tot ce trebuie să știți despre boala obrajilor pălmuiți. Rujeolă (sau pojar), scarlatină, varicelă (vărsat de vânt), rubeolă (sau pojărel), pe toate le ştim din copilărie, când majoritatea dintre noi a avut nefericita ocazie de a le „testa” pe propria piele. 

Din acest grup de boli eruptive mai face parte şi roseola infantum, dar şi boala obrajilor pălmuiţi, a cincea boală a copilăriei, de care, însă, mărturisesc că n-am auzit decât recent, când băieţelul unei prietene s-a confruntat cu ea.

Iată tot ce trebuie să știm despre boala obrajilor pălmuiți, de la simptome și profilaxie până la complicații și tratamente.

Despre boala obrajilor pălmuiţi

Această boală cu denumire uşor amuzantă face parte dintr-o serie de boli contagioase, alături de bolile copilăriei enumerate mai sus, fiind a cincea afecţiune din grupul bolilor care au ca manifestare vizibilă comună erupţia cutanata. Numele său ştiinţific este eritem infecţios sau infecţia cu parvovirusul B19, dar denumirea populară i-a fost dată din pricină că erupția care o caracterizează este localizată în primă fază pe obraji şi pare a fi urma unei palme aplicate pe chip. Fiind o afecţiune virală, boala debutează după întâlnirea individului cu o persoană deja infestată şi se transmite exact pe aceeaşi cale pe care se transmite o banală răceală: secreţii nazale sau orale eliminate prin suflatul nasului sau tuse şi strănut. Se poate transmite şi prin contactul cu sângele infectat sau, în cazul unei gravide, de la mamă la făt.

Boala obrajilor pălmuiți se poate preveni?

În general, a cincea boala a copilăriei nu poate fi prevenită, deoarece perioada de incubaţie, în care persoana infectată nu ştie că este purtătoare a bolii, este şi cea care transmite cel mai mult virusul.

„Boala se poate preveni doar prin măsurile generale de expunere în comunitate: evitarea aglomerațiilor, a persoanelor bolnave. De cele mai multe ori se vindecă repede și complet, însă complicații pot apărea și în funcție de statusul imun al fiecărui copil”, explică dr. Anca Cochino, medic pediatru la Cabinetul Pediasan din Bucureşti. Rețineți însă că uneori o viroza eruptivă se poate manifesta și cu erupție pe obraji fără sa fie boala obrajilor pălmuiți, mai spune medicul.

Singura şansă de a nu bifa eritemul infecţios este să evitaţi contactul cu persoana afectată de parvovirus în perioada în care acesta se află în faza de erupţie, când apare şi febra şi când perioada de contagiune este încă activă. Se consideră sigur de-abia momentul în care încetează febra, acest moment apărând la aproximativ 24 de ore de la apariţia erupției.

Eritemul infecţios afectează în general copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 15 ani, dar nu trebuie să fiţi totalmente surprinşi atunci când semne ale parvovirusului apar la copii aflaţi în afara acestei categorii de vârstă sau chiar la adulţi. Partea bună a acestei afecţiuni este că nu necesită tratament şi că simptomele dispar de la sine, dar asta după câteva săptămâni. De asemenea, boala o dată făcută dă imunitate pe viaţă, aşa încât nu va mai exista vreodată un al doilea episod de obraji pălmuiţi.

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI:
Rujeola: transmitere, simptome, tratament. Ce trebuie să știi

Care sunt simptomele bolii obrajilor pălmuiți?

Boala debutează cu febră şi cu o erupţie cutanată pe obraji, care durează aproximativ 4 zile. După această perioadă, erupţia se extinde pe membrele inferioare, apoi pe piept şi pe burtă, fără a fi localizată pe palme şi tălpi. Trecerea timpului face ca bubițele să se estompeze, iar aspectul lor să fie uşor dantelat, roşu doar în centru şi cu marginile albe. Manifestările celei de-a cincea boli a copilăriei seamănă în mare parte cu cele ale unei viroze:

– febră

– nas înfundat sau care curge (şi aici nu trebuie să confundaţi parvovirusul cu alergia)

– lipsa poftei de mâncare

– gât roşu

– conjunctivită

– somnolenţă și oboseală

– dureri de gât, de cap sau musculare

– mâncărime

– greaţă şi diaree (în cazuri excepţionale)

Pentru a face boala suportabilă, se recomandă repaus la pat şi hidratare, fără a fi nevoie de medicamente. Dacă un adult poate suporta mai uşor neplăcerile acestei boli, în cazurile în care cei mici au un disconfort real din pricina bolii ar fi bine să vă adresaţi medicului, care va considera oportun sau nu să vă prescrie antitermice, antihistaminice sau chiar analgezice. Este, în schimb, obligatoriu să mergeţi la medic dacă termometrul depăşeşte 39 de grade C, iar starea generală a pacientului este extrem de proastă.

Complicații ale bolii obrajilor pălmuiți

Există, însă, o serie de complicaţii ale parvovirusului, ce se pot ivi în cazuri rare, ce-i drept, dar deloc de neglijat. Persoanele care suferă de anumite boli de sânge, precum siclemia (anemia cu celule falciforme/celule în seceră), o afecţiune hematologică genetică în care hematiile sunt distruse mult mai rapid decât poate sintetiza măduva osoasă, riscă să facă anemie severă. De asemenea, persoanele aflate sub un tratament medicamentos puternic pot fi mult mai sensibile după contractarea bolii obrajilor pălmuiţi şi se recomandă o urmărire atentă a evoluţiei bolii pentru a preîntâmpina orice posibilă complicaţie.

Ce trebuie să mai ştim: boala afectează mai mult persoanele de sex feminin, caracterul său este temporar şi variază de la câteva zile la câteva săptămâni sau chiar luni, dă o sensibilitate în zona articulaţiilor şi este simetrică, afectând aceleaşi articulaţii pe fiecare parte a corpului.

Sub nicio formă nu se tratează cu antibiotice, deoarece cauza bolii este un virus, şi nu o bacterie!

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație