Ce este bronşiolita și ce trebuie să știi despre ea

Odată cu anotimpul rece, auzim din ce în ce mai des cuvântul „bronșiolită”. Ce este bronșiolita și cât de tare trebuie să ne sperie? Ei bine, bronşiolita este o boală comună a căilor respiratorii, cu caracter sezonier, cauzată de o infecţie care afectează bronhiile mici, numite şi bronșiole – căile de transport al aerului în plămâni. Când acestea se inflamează, se umplu cu mucus, îngreunând respiraţia.

Câteva informaţii despre bronşiolită:

Cel mai adesea bronșiolita afectează bebeluşii şi copiii mici, deoarece căile lor respiratorii sunt mici și se pot bloca mai uşor decât ale copiilor mai mari sau ale adulţilor. De obicei, apare în primii doi ani de viaţă, vârsta cea mai frecventă la care apare fiind între trei şi șase luni.

Apare mai frecvent la băieţi, la copiii care nu au fost alăptaţi şi la cei care trăiesc în aglomeraţie.

Dacă merge la creşă sau este expus la fum de ţigară, un copil are mai multe șanse să facă bronşiolită.

Deşi adesea este o boală uşoară, unii copii pot face o formă mai gravă, care necesită spitalizare. Situaţiile care măresc riscul apariţiei bronşiolitei severe includ:

  • naştere prematură;
  • dacă micuţul a suferit de boli cardiace cronice în trecut;
  • dacă plămânii şi sistemul imunitar au slăbit din cauza bolilor sau a medicamentelor.
Copiii care au avut bronşiolită sunt expuşi unui risc mai ridicat de a face astm ulterior în viaţă, însă nu este clar dacă boala este cea care cauzează sau declanşează astmul, sau dacă micuţii care fac până la urmă astm sunt pur şi simplu mai predispuşi la bronşiolită atunci când sunt sugari. Actualmente, specialiştii caută să clarifice relaţia dintre bronşiolită şi apariţia ulterioară a astmului.

Bronşiolita este cauzată, de regulă, de o infecţie virală, cel mai adesea cu virusul sincitial respirator (VSR). Infecţiile cu VSR sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din cazurile de bronşiolită şi sunt cele mai răspândite iarna şi la începutul primăverii. Alţi viruşi asociaţi cu bronşiolita sunt rinovirusul, virusul gripal şi metapneumovirusul uman (hMPV).

Simptome:

Primele simptome ale bronşiolitei sunt de obicei aceleaşi cu ale unei răceli obişnuite:

  • stare generală proastă;
  • secreții nazale;
  • tuse uşoară;
  • febră uşoară.

Aceste simptome durează maxim două zile şi sunt urmate de agravarea tusei şi apariţia respiraţiei şuierătoare.

Uneori se dezvoltă dificultăţi respiratorii mai severe, marcate prin:

  • respiraţie rapidă, superficială;
  • puls accelerat;
  • retragerea gâtului şi a pieptului la fiecare respiraţie (retracţie);
  • umflarea nărilor;
  • iritabilitate, dificultatea de a dormi şi semne de oboseală sau letargie

Copilul poate avea şi un apetit scăzut şi este posibil să vomite după ce tuşeşte. Mai rar, bebeluşii, mai ales cei născuţi prematur, pot avea episoade scurte în care li se opreşte respiraţia (apnee) înainte de a avea alte simptome.

În cazurile grave, simptomele se pot înrăutăţi rapid. Un copil cu bronşiolită severă poate obosi din cauza efortului pe care îl face pentru a respira şi poate avea o circulaţie slabă a aerului către şi în afara plămânilor, din cauza obturării bronșiolelor. Pielea bebeluşului se poate albăstri (situaţie numită cianoză), amănunt observabil mai ales pe buze şi unghii. Este posibilă inclusiv deshidratarea copilului din cauza efortului pe care îl face pentru a respira, a vomei şi a cantităţii mai mici ingerate în timpul alăptatului.

Cum se transmite bronşiolita?

Infecţiile care cauzează bronşiolita sunt contagioase. Germenii se pot răspândi în picăturile mici de fluid eliminate de persoana infectată pe nas şi pe gură, acestea ajungând în aer prin strănut, tuse sau râs, şi, ulterior, pe haine sau jucării.

Copiii din creşe şi grădiniţe sunt mai predispuși să contracteze o infecţie ce poate duce la bronşiolită, deoarece vin în contact cu mulţi alţi copii mici.

Prevenirea bronşiolitei

Cea mai bună metodă de a preveni răspândirea viruşilor care pot cauza bronşiolită este spălarea frecventă a mâinilor.

Izolarea copiilor care sunt răciţi sau tuşesc ar putea ajuta prevenirea îmbolnăvirii copiilor sănătoşi.

Bebeluşii care sunt expuşi la fum de ţigară au un risc mai mare de a dezvolta forme mai severe de bronşiolită decât cei din casele în care nu se fumează. Prin urmare, este important să eviţi expunerea copiilor la fumul de ţigară.

Deşi încă nu a fost inventat un vaccin pentru bronşiolită, se pot administra medicamente pentru a uşura gravitatea bolii.

Incubaţia

Perioada de incubaţie (cuprinsă între momentul infectării şi apariţia simptomelor) variază de la câteva zile la o săptămână, în funcţie de infecţia care cauzează bronşiolita.

1
2
DISTRIBUIȚI
TOTUL DESPRE MAME
În fiecare zi discutăm despre neliniștile și problemele cu care se confruntă orice părinte, ne consultăm cu psihologi și medici pentru a vă oferi cele mai bune sfaturi și…

Citește mai multe despre autor

Intră în conversație