Despre copiii bilingvi

În lumea noastră, în care multe dintre graniţe nu mai există decât pe hârtie, există din ce în ce mai multe familiil formate din parteneri care vorbesc limbi diferite şi care provin din culturi diferite. În consecinţă, copiii bilingvi sunt în zilele noastre din ce în ce mai numeroşi, iar îngrijorarea părinţilor pare să fi crescut odată cu numărul acestora: Copilul meu va fi confuz dacă învaţă două limbi în acelaşi timp? Dacă în prima copilărie amestecă cele două limbi, va continua să le stâlcească toată viaţa?

Noi ne-am propus să spunem „stop” îngrijorării şi să demontăm şapte mituri legate de copiii bilingvi.

1. Învăţarea a două limbi în acelaşi timp confuzează copilul şi îi slăbeşte inteligenţa. Fals!

Studii făcute acum câteva decenii în Statele Unite susţineau că nivelul de inteligenţă al copiilor bilingvi e mai scăzut decât al celor monolingvi. Cercetări recente au arătat eroarea acelor studii (făcute în familii de imigranţi recenţi, cu condiţii de viaţă foarte stresante) şi au relevat că nu există nicio diferenţă semnificativă de indice de inteligenţă între copiii care învaţă de la naştere una sau două limbi. De asemenea, trebuie spus că un copil bilingv nu va fi confuz, creierul lui este apt să asocieze câte o limbă fiecărui părinte şi, cu timpul, va fi un automatism să vorbească cu mama în limba română şi cu tatăl în limba franceză, spre exemplu.

2. Un copil trebuie să învețe bine o limbă mai întâi și abia apoi să înceapă învățarea celei de-a doua. Fals!

Din nou, studiile au arătat că problemele de învăţare şi limbaj pot apărea dacă învăţarea se produce într-un mediu stresant, lipsit de afecţiune şi suport. Fie că este vorba de o limbă sau două, copilul va accepta şi învăţa ceea ce îi este oferit cu afecţiune. Cercetătorii care se ocupă cu studiul dezvoltarii lingvistice la copii ştiu că micuşii sunt apţi încă de la naştere să înveţe orice limbă, fie ea română, spaniolă sau swahili. Dar, în timp ce copiii se nasc cu capacitatea de a pronunţa toate sunetele (numite foneme), în toate limbile, după primul an de viaţă această capacitate începe să se estompeze. Bebelusii imită sunetele pe care le aud în mediile lor, consolidându-şi astfel abilităţile de a scoate sunetele de care vor avea nevoie atunci când vor învăţa să vorbească. Aşadar, dacă un tătic englez vrea ca bebeluşul lui să pronunţe în viitor un „th” perfect, trebuie să îi vorbească în engleză din primul moment şi să nu amâne conversaţiile pentru cel de-al doilea an de viaţă al copilului.

3. Un copil bilingv nu se va simţi acasă în niciuna dintre limbi sau culturi. Fals!

Un copil bilingv se va simţi acasă, într-un acasă diferit, în fiecare dintre limbile pe care le-a auzit în jurul său încă de la naştere. În diferite momente ale vieţii sale, va manifesta o preferinţă pentru una dintre limbi sau culturi. În mod obişnuit, în primii ani de viaţă, limba mamei, limba maternă va fi limba dragostei şi a siguranţei iar copilul se va simţi cel mai confortabil exprimându-se în limba maternă. Dar nu există o regulă în acest sens iar copiii bilingvi au o uimitoare capacitate de a jongla între cele două limbi şi de a gândi diferit, specific în fiecare dintre acestea.

4. Copiii bilingvi sunt nevoiţi mereu să traducă dintr-o limbă în alta. Fals!

Copiii bilingvi gândesc în limba în care vorbesc într-un anumit moment şi nu au nevoie să traducă dintr-o limbă considerată mai puternică, folosită mai des, în cea mai slabă, folosită mai puţin.

5. Copiii bilingvi vor deveni excelenţi traducători. Fals!

Niciun studiu nu a putut dovedi că cei născuţi bilingvi ar fi mai talentaţi traducători decât cei care devin bilingvi pe parcurs, învăţând o limbă străină ca adulţi sau copii mai mari. Aptitudinile unui bun traducător sunt multiple, iar bilingvismul nu are legătură cu acestea.

6. Adevăraţii bilingvi nu amestecă niciodată cele două limbi. Fals!

Se întâmpla foarte des, mai ales în fazele timpurii ale vorbirii, la copiii mici, să amestece cuvinte şi structuri din cele două limbi pe care le învaţă concomitent. Asta nu însemnă că nu vor ajunge să diferenţieze foarte bine nu numai limbile, dar şi cultura din care aceste limbi fac parte şi să le folosească perfect adecvat.

7. Bilingvii au dublă personalitate. Fals!

Se poate întâmpla ca limba să impună vorbitorului un anume rol cultural şi de aceea copilul bilingv poate avea senzaţia că are personalităţi diferite atunci când vorbeşte limbi diferite. Dar de aici până la a vorbi despre personalităţi duble e cale lungă…

Despre dezvoltarea limbajului la copiii bilingvi

Logopedul Daniela Stroia ne spune ce ŞTIM cu adevărat despre copiii bilingvi.

Sunt din ce în ce mai dese cazurile de copiii crescuţi în familii bilingve. Aceşti copiii învaţă de la naştere, concomitent, două limbi. Care este efectul acestei situaţii asupra dezvoltării limbajului la aceşti copii? Ne putem aştepta la întârzieri sau dimpotrivă?

Dacă sunt educaţi corespunzător, copiii născuţi în familiile bilingve îşi însuşesc cu succes ambele limbi. Întârzierea în dezvoltarea limbajului nu e corelată neapărat cu bilingvismul. Ea poate să apară sau nu, având la bază cauze multiple, încă disputate.

Limbă maternă are o semnificaţie specială. Este limba în care ne-am născut, limba prin care cunoaştem lumea. Pentru copiii născuţi în familii bilingve putem vorbi de două limbi materne?

Copii care cresc în familii bilingve, ajung să aibă o preferinţa mai întâi pentru una din cele două limbi, de regulă, limbă în care au primit afecţiune, sau limbă în care s-au simţit iubiţi cel mai mult.

Unii părinţi vorbesc cu copiii lor într-o limbă străină încă de la naştere, o limbă care nu este însă limba maternă a niciunuia dintre părinţi. Este acesta un avantaj pentru copil sau există şi riscuri?

Întrebarea această este o întrebare problematică. Limbă maternă are pentru noi rolul pe care îl au rădăcinile pentru un arbore. De acolo omul îşi trage seva şi creşte. Creşte în limbă vorbită de părinţii săi, de bunii şi străbunii săi. Dacă părinţii săi îl învaţă încă de la naştere o altă limbă care nu e a lor, mai devreme sau mai târziu, copilul, deşi o va învăţa, va porni într-o căutare a moştenirii sale lingvistice de drept, până o va afla.

Copilul tău este bilingv sau cunoşti copii bilingvi? Ce preferă, limba mamei sau a tatălui?

Simina Bădică

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație