Celiachia, boala care vine din pâine. De ce apare, cum se diagnostichează, alimente permise și interzise

Celiachia, intoleranţa la gluten, sau enteropatia indusă de gluten înseamnă același lucru. Este o boală destul de dificil de identificat, mai ales dacă simptomele copilului sunt mai puțin obișnuite. Vă prezentăm mai jos un ghid legat de semnele acestei boli, modul în care trebuie diagnosticată și tratată.

  • Între 9 luni şi 2 ani, cele mai multe cazuri diagnosticate

Definiţia standard a celiachiei, oferită de speciliști: este o intolerantă permanentă la gluten, care determină afecţiuni ale intestinului şi care este reversibilă printr-o dietă aglutenică.

Celiachia este cauzată de intoleranţa organismului la o componentă din gluten, care se găseşte în foarte multe cereale, dar în special în grâu, secară, orz şi ovăz. Se poate manifesta şi la copii de vârstă şcolară precum şi la adulţi, deşi la aceştia din urmă cazurile sunt relativ rare. Întârzierea diagnosticării bolii poate avea efecte extrem de grave. S-a constatat că dacă un bolnav de celiachie continuă să mănânce alimente cu gluten, riscul  să facă cancer gastrointestinal ar fi cu circa 40 % mai mare deşi apariţia tumorilor canceroase se produce la vârste înaintate (dupa alţi specialişti, indiferent de tipul dietei alimentare). Pentru cei care suferă de intoleranţă la gluten, restricţiile pot fi destul de neplăcute pentru că cerealele amintite au o utilizare destul de mare în alimente şi pot sau nu să fie declarate pe ambalajele produselor.

Cum se manifestă

  • Copilul are diaree cronică (durează mai mult de 2-3 săptămâni)
  • Scaunele sunt numeroase, lucioase (grăsoase), abundente, decolorate şi albicioase;
  • Micuţul refuzã alimentaţia (nu doar cea pe bază de gluten, ci toate alimentele);
  • Copilul nu creşte în greutate, chiar scade în timpul episoadelor diareice severe;
  • Micuţii cu celiachie sunt slabi, au membre subţiri şi prezintă abdomen mărit ca volum (burtica proeminentă), contrastând cu dispariţia curbei feselor. Pot prezenta de asemenea edeme la nivelul membrelor inferioare (din cauza absorbţiei scăzute a proteinelor) şi sângerări la nivelul mucoaselor şi tegumentelor (din cauza  sintezei şi absorbţiei deficitare a vitaminei K);
  • Au părul uscat şi friabil;
  • Sunt introvertiţi, trişti, apatici, chiar agresivi, nu progresează psiho-motor.

Ce declanşează boala

În ce priveşte mecansimul care decalnşează celiachia, există mai multe teorii. Cea mai moderna este ipoteza imunologicã – o afecţiune generata de un răspuns imun exagerat din partea organismului. Intoleranţa la gluten poate fi declanşatã şi exacerbată de diverşi factori de mediu (o infecţie acută de exemplu). În familiile în care există un caz de celiachie se constata prezenta bolii la până la 10%  din ceilalti membrii ai familiei (conform datelor din literatura de specialitate).

Pentru a diminua cât mai mult riscul ca micuţul să sufere de celiachie, se recomandă ca diversificarea alimentaţiei cu cereale care conţin gluten să se facă de la vârsta de 6-7 luni. Începeţi cu cereale fãrã gluten, pe bazã de orez, proumb, alte fãinoase fără gluten. Nu daţi în nici un caz copiilor biscuiţi obişnuiti de la vârsta de  2-3 luni deoarece, dacă există o predispoziţie genetică, boala se va declanşa cu mare probabilitate după câteva luni de la introducerea acestora în alimentatie.

Teste utile în celiachie

Cum se depistează intoleranţa la gluten? Mai întâi medicul va face un test de ‘’absorbţie la D-xiloză’’. Dimineaţa, pe nemâncate, copilului i se dã sã bea cu puþin apã subtanţa amintitã, se aşteaptă ca această să fie absorbită în intestin, iar la o oră se ia o probă de sânge şi se evaluează proba. Dacă valoarea rezultată este sub 20 de mg/dl, înseamnă că respectivul copil suferă de malabsorbţie. Sunt însă şi alte boli care provoacă malabsorbţie, dar demonstrarea acesteia reprezintă o opţiune importanta pentru diagnosticul de celiachie. O altă etapă care ajută în depistarea bolii este efectuarea unei probe de digestie, cu determinãri biochimice (se evaluează în special eliminarea excesivă a grăsimilor în scaun). Se determină de asemenea prezenţa anticorpilor anti-gliadină, anti-reticulină şi anti-endomisian. În practică, pentru diagnostic este indispensabilă însă biopsia de mucoasă intestinală.

Aceasta este destul de chinuitoare pentru micuţ. Cu ajutorul unor dispozitive speciale se recoltează un fragment de mucoasă (sub control radiologic sau prin endoscopie). Dacă bolnavul are intolernaţă la gluten la examenul microscopic al mucoasei se vor observa nişte modificări care permit formularea diagnosticului. Odată ce diagnosticul a fost pus, din alimentaţia copilului se vor elimina toate produsele pe bază de gluten. Copilul va fi atent supravegheat de medic. După o perioadă de 2 ani de restricţie, se poate încerca reintroducerea glutenului în alimentaţie (ca probă de provocare). În cazul reapariţiei semnelor de boală, dieta fără gluten va fi menţinută toata viaţa.

Alergia la grâu sau boală celiacă la bebeluș? Care este diferența?

Permis şi interzis în celiachie

Asociatia Dietetică Americană oferă câteva recomandări mai exacte în ceea ce priveşte alimentaţia celor care suferă de celiachie. Sunt permise următoarele alimente şi cereale :

–         Hriscă
–         Orez
–         Porumb
–         Cartofi
–         Tapioca
–         Fasole
–         Soia
–         Mei
–         Făina din nuci

Urmãtoarele ingrediente pot avea derivate de cereale interzise, motiv pentru care trebuie consumate după o verificare serioasă a conţinutului:
– Sirop de orez brun (conţine şi orz, în mod frecvent)
– Colorant caramel
– Dextrina (de obicei din porumb, dar poate fi derivată şi din grâu)
– Făina de cereale
– Malţ sau aromă de malţ (de obicei făcut din orz, se poate consuma numai dacă e din porumb)
– Amidon alimentar modificat
– Mono și bi-gliceride (numai în produsele uscate)
– Arome naturale şi artificiale
– Sos de soia (multe feluri de sos de soia conţin grâu)
Alte componente care conţin, de obicei, gluten:
– Bulion
– Diverse aluaturi
– Biscuiți, wafe
– Crutoane
– Şuncă vegetală
– Marinate
– Paste
– Produse din carne procesate (de exemplu, mezelurile)
– Sosuri
– Supe, supe-creme
– Umpluturi
– Orice mâncăruri la care se foloseşte făina de grâu, pentru îngroşare.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație