În mediile virtuale, dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la INSMC „Alessandrescu – Rusescu” și profesor la UMF „Carol Davila” din București, comentează și oferă informaţii despre probleme legate de îngrijirea copiilor printr-un portal pe care l-a numit Spitalul Virtual pentru Copii.
Medicul Mihai Craiu, alături de colegi la fel de pasionați de pediatrie, îşi propune să educe şi să identifice problemele arzătoare din comunitate, pentru că „există o cerere enormă de comunicare medicală care nu este satisfăcută din păcate de relaţia medic-pacient actuală, în România”. Mai jos, puteți citi un interviu cu medicul Mihai Craiu despre motivele care l-au făcut să aibă o astfel de inițiativă, dar și despre greșelile care se fac în îngrijirea copiilor atât de către medici, cât și de părinți.
TDM: De ce aţi simţit nevoia să realizaţi Spitalul Virtual pentru Copii pe Facebook despre problemele/situaţiile speciale pe care le întâlniţi în practică dumneavoastră medicală?
Conf. dr. Mihai Craiu: Ideea a venit de la succesul unei secţiuni mult mai înguste realizată pe portalul Institutului şi care se numeşte Spitalul Virtual de Astm. Acesta a stat şi la baza unui studiu pe care, împreună cu colega me dr. Stan Iustina, l-am prezentat la Congresul European de Pneumologie ERS, Amsterdam 2015. De aici a venit ideea de a largi aria de adresare şi am făcut o pagină de Facebook ce se cheamă Spitalul Virtual pentru Copii care îşi doreşte să educe deopotrivă părinţii şi medicii şi să identifice problemele arzătoare din comunitate. Deoarece este clar că există o „cerere” enormă de comunicare medicală ce nu este din păcate satisfăcută de relaţia medic-pacient ACTUALĂ din România… Cine ştie?? Poate Spitalul Virtual pentru Copii se va putea prefigura că un posibil model de urmat şi de alţi confraţi…
TDM: Câţi copii aveţi în grijă anual, ce gen de probleme de sănătate au?
Conf. dr. Mihai Craiu: Eu nu cred că este relevantă o cifră. Cât am condus aproape 10 ani Compartimentul de Primiri Urgenţe al IOMC [actualul INSMC], am făcut un act de pionierat în pediatria românească, deoarece urgentistii de adulţi nu aveau pregătire pediatrică la acel moment, iar pediatrii nu aveau instruire de PALS – Pediatric Advanced Life Support. Deci am dezvoltat un concept nou de triaj şi tratament în spital, dar fără internare ulterioară, aşa numitele foi de zi… Rulăm în Compartimentul de Primiri Urgențe de la INSMC în medie 35-36 de mii de copii pe an.
TDM: În postări se vorbeşte mult despre astm şi manfestarile lui la copil. Cât de frecventă este această afecţiune la copiii din România? Cum se manifestă?
Conf. dr. Mihai Craiu: Da – astmul este aria mea de excelenţă. Deoarece a două specialitate este pneumologia pediatrică – este de spus că am fost numit de către rectoratul UMF Carol Davila drept coordonatorul programului de rezidenţiat în Centrul Universitar Bucureşti pentru nou-înfiinţatul rezidenţiat de pneumologie pediatrică. Şi nu în ultimul rând ar fi de spus că am participat şi particip la numeroase studii internaţionale în patologia conexă astmului, fiind investigator în peste 10 studii clinice [aş cita numai studiul VESTRI, deoarece au fost publicate recent rezultatele acestuia şi unde eu apar între investigatori; mai precis sunt investigatorul care a înrolat 87% din pacienţii români, înrolări în acest studiu de astm pediatric – şi Anexa unde la pagină 7 apare şi România]
Ar fi de spus că am numeroase publicaţii în aria de expertiză asociată astmului la copil şi am prezentat la mai multe conferinţe internaţionale rezultatele cercetărilor colectivului de la IOMC. Ultimul congres la care am prezentat o lucrare despre astm sub formă de poster [au fost selectate foarte puţine, în jur de 50] a fost ISAF 2016 în 17-19 noiembrie la Manchester.
În mod regulat, evaluăm la Institut peste 300 de astmatici anual ce vin periodic fiind mai mult sau mai puţin controlaţi. La aceştia se adaugă cazurile sporadice de agravare foarte severă care vin că insuficientă respiratorie. Aici ar fi de spus că împreună cu ai mei colegi de la CPU am implementat în IOMC un scor clinic de triaj al severităţii pentru crizele de astm şi am publicat un articol despre acesta – Validarea unui scor clinic pentru abordarea copiilor cu exacerbare bronho-obstructivă în camera de garda, apărut în Pediatru.ro numărul 37 în 2015.
Afecţiunea este în CEA MAI MARE PARTE perfect controlabilă cu un tratament personalizat. Asta face pneumologul de copii cu instrumente standardizate cum ar fi scorul ACT – Asthma Control Test
TDM: Care sunt cele mai frecvente situaţii în care vi se pare că se acţionează greşit în ceea ce priveşte sănătatea copiilor în România?
Conf. dr. Mihai Craiu: Exces de antibiotice în boli virale, acoperire vaccinală insuficientă şi educaţie medicală a părinţilor [şi elevilor] aproape absenţa. Există remarcabile eforturi individuale, dar….
TDM: P
entru ca suntem în plină epidemie de rujeolă, explicați-ne care sunt manifestările care arată că un copil care a luat aceasta boală trebuie să ajungă urgent la medic.
Rujeola arată la început ca orice viroză banală cu febră, tuse, nas obstruat, respirație dificilă. Apoi apare faciesul caracteristic cu aspect de față pălmuită… În final, când apare și erupția de tip rujeoliform totul este clar… Dar este prea tarziu atunci. De reținut, incubația foarte „fixă” de 9-11 zile de la contact… Pentru a preveni diseminarea rujeolei în camera de garda, am conceput acum 3 ani un poster uriaș care este pe ușa Compartimentului de Primiri Urgențe la intrarea în Institutul de Ocrotire a Mamei și Copilului.
Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.
