Durerile de burtă, tusea cronică sau dermatita atopică pot avea aceeaşi cauză: alergiile întârziate (P)

alergiile-intarziate-totul-despre-mame

Îl doare burtica? Suferă de astm sau urticarie? În spatele acestor probleme ar putea sta alergiile întârziate.

Ai început diversificarea de ceva vreme deja, poate chiar de ani de zile, iar copilul nu a dat semne că ar fi alergic la vreun aliment. Deci din acest punct de vedere stai liniştită. Şi totuşi, s-ar putea ca unele afecţiuni de care suferă acum să fie declanşate tot de o alergie alimentară. O alergie întârziată, care se manifestă diferit de cea clasică, dar care pe termen lung este la fel de periculoasă.

În primul rând, trebuie făcută diferenţa între alergiile clasice de tip I şi cele întârziate, numite şi alergii de tip III, alergii ascunse sau intoleranţe alimentare imunologice.

Simptomele alergiilor de tip I le ştii, cu siguranţă. Ai fost atentă la ele în momentul începerii diversificării: umflarea buzelor şi a gâtului, dispnee, erupţii pe piele etc, toate apărând în decurs de doar câteva minute, maxim 2 ore, de la ingerarea alimentului cu pricina.

În schimb, simptomele alergiilor întârziate sunt mult mai subtile: flatulenţă, constipaţie, diaree, colon iritabil, obezitate, dureri de cap sau dureri articulare etc. Şi nu doar că sunt subtile, dar aceste simptome pot să apară chiar şi după 3 zile de la ingerarea alimentului responsabil, făcând practic imposibilă asocierea unui aliment cu un anumit simptom cronic. Mai mult, o alergie întârziată poate fi declanşată de o mulţime de alimente considerate altfel sănătoase.

În prezent, se estimează că circa 45% dintre persoane prezintă intoleranță la un aliment sau la un aditiv alimentar.

De ce apar alergiile întârziate

Alergiile întârziate sunt reacții anormale ale organismului la proteinele din alimente şi apar atunci când bariera intestinală este deteriorată. Astfel, unele alimente incorect metabolizate ajung în sânge, situaţie în care sistemul imunitar contraatacă, prin producerea de anticorpi de tip IgG. „Anticorpii IgG se ataşează la proteinele alimentare, formând aşa-numitele complexe imune. Acestea se răspândesc în tot organismul prin sânge şi sunt depuse în diverse ţesuturi, pentru a fi mai apoi distruse de celule speciale. Astfel, în organism se elibereză radicali liberi agresivi și alte substanțe care pot produce leziuni celulare și reacții inflamatorii locale. Iar rezultatul este apariția unei inflamaţii cronice. Deci alergiile întârziate pot fi una dintre cauzele bolilor cronice. Inclusiv copiii pot să dezvolte alergii întârziate, indiferent de vârstă”, explică Dr. Gabriela Ion, medic primar pediatru. Ea a tratat până acum circa 100 de copii de toate vârstele care sufereau de diferite afecţiuni ce aveau la bază alergii întârziate.

Afecţiuni declanşate de alergiile întârziate

Având în vedere experienţa ei practică în domeniu, am vrut să aflăm de la Dr. Gabriela Ion care sunt, în pediatrie, tulburările ce pot fi declanşate de o alergie întârziată.

„În cazul copiilor, cele mai des întâlnite afecţiuni ce ar putea avea la bază alergii alimentare IgG mediate sunt cele de tub digestiv. Sunt foarte frecvente durerile abdominale recurente, dar pot să apară şi sindroame gastroesofagiene, boli inflamatorii intestinale, sindroame de malabsorbţie. Alergiile întârziate pot sta şi la baza unor patologii extradigestive, precum urticarie cronică, tuse cronică, astm, wheezing recurent, obezitate şi diferite alte afecţiuni în care este implicată componenta imună.”

De ce ajung unii copii să sufere de alergii ascunse? Dr. Gabriela Ion explică: „Intoleranţa alimentară imunologică poate fi transmisă de la mamă la copil, dar acest lucru nu este obligatoriu, copilul putând dezvolta propriile sale alergii alimentare de tip III. Fiecare copil este diferit iar dereglarea barierei intestinale poate avea o multitudine de cauze, printre care se numără şi greşelile de alimentaţie. Abordarea acestor copii, chiar dacă sunt foarte mici, implică 3 aspecte. Noi urmărim să vedem dacă există o componentă genetică, dacă este o componentă infecţioasă şi, evident, investigăm şi dacă poate fi o greşeală de alimentaţie sau alte cauze”.

Alimentele incriminate

Potrivit medicului pediatru, cei mai mulţi copii au o alergie întârziată la cereale (cu şi fără gluten), la lactate şi la ouă. În cazul cerealelor, de exemplu, copilul poate avea o alergie IgG mediată doar la unele dintre ele, dar şi la toate în mod egal. La fel, în cazul lactatelor, copilul poate avea o alergie întârziată doar la laptele de vacă, dar nu şi la unele brânzeturi.

Toate aceste lucruri, plus faptul că alergiile ascunse se pot manifesta şi la unele alimente la care nu te-ai fi gândit (carne, fructe, legume sau condimente), face ca lucrurile să fie destul de complicate. Pentru că ţie, ca mamă, îţi este imposibil să-ţi dai seama care sunt alimentele responsabile pentru simptomele sau bolile cronice ale copilului tău.

Cum poţi depista alergiile întârziate

Însă alergiile întârziate pot fi detectate cu uşurinţă cu ajutorul unor teste de sânge prin care se identifică şi se titrează anticorpii specifici IgG la alimente, prezenţi în sânge. Testul ImuPro300 este o analiză capabilă să detecteze anticorpii de tip IgG la 271 de alimente sau componente alimentare. Inclusiv 16 tipuri diferite de carne, peste 35 de legume, peste 35 de fructe, 7 tipuri de cereale, 11 feluri de produse lactate etc. Atenţie însă, testul ImuPro300 nu testează alergiile alimentare de tip I (mediate de anticorpi de tip IgE) şi nici intoleranţa la lactoză, fructoză sau histamină, care au alte mecanisme de reacţie.

Odată depistate alimentele incriminate, acestea vor trebui eliminate din dieta copilului tău, însă nu pentru totdeauna, ci doar pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 12 luni, în funcţie de gravitatea intoleranţei.

Dieta oligoantigenică versus testele de sânge

Este adevărat că, în ultimii ani, a fost promovată şi varianta dietei oligoantigenice, care presupune eliminarea din dietă a tuturor alimentelor care ar putea provoca o eventuală reacţie alergică. Dar acest lucru este total contraindicat în cazul copiilor, deoarece este important ca organismul lor să aibă parte de toţi nutrienţii necesari. „Testul ImuPro caută antigenii reali. Orice decizie de a modifica sau de a scoate din alimentaţia unui copil alimentele de bază trebuie să se bazeze pe argumente clare, obiective, pe analize. Nu este de dorit să alarmăm părinţii şi nici nu luăm decizii bazate pe statistici generalizate. Noi personalizăm fiecare pacient”, explică dr. Gabriela Ion. Rezultatele testului ImuPro300 vin însoţite inclusiv de un plan de dietă individual.

Citește și:
Alergiile întârziate, una dintre cauzele mai puţin cunoscute ale bolilor cronice (P)
Alergiile ascunse pot sta în calea siluetei dorite (P)
Alergiile ascunse: când mâncarea sănătoasă îţi face rău (P)

 

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație