E-uri periculoase în alimentaţia copiilor

6 coloranţi alimentari, folosiţi în special la dulciuri, au fost legaţi de apariţia sindromului ADHD la copii

Tu ştii în spatele căror denumiri se pot ascunde în alimentaţia copilului tău îndulcitorii artificiali, potenţiatorii de aromă sau coloranţii periculoşi?

Facem tot posibibilul să le oferim copiilor noştri mâncare cât mai sănătoasă. Uneori însă, este extrem de greu să înţelegem ce scrie pe etichetă, cu atâtea denumiri ştiinţifice şi prescurtări. De aceea, iată mai jos o listă cu câteva dintre cele mai frecvent întâlnite E-uri din produsele pentru copiii ce ar trebui evitate.

Îndulcitorii artificiali

Chiar dacă eviţi cât poţi de mult să-i dai copilului zahăr, s-ar putea ca produsele pe care le primeşte să conţină îndulcitori artificiali precum zaharină, aspartam sau sucraloză. Aspartamul (E951) este cel mai controversat îndulcitor artificial. Multă vreme a fost considerat cancerigen. În prezent, există câteva studii de amploare care infirmă această ipoteză, dar suspiciunile încă planează asupra acestui îndulcitor. În plus, aspartamul poate provoca migrene, depresie sau poate duce la creşterea poftei de mâncare. Se găseşte în special în băuturi răcoritoare şi dulciuri.

Unii producători au înlocuit aspartamul cu sucraloza (E955). Acesta este cel mai nou îndulcitor de pe piaţă. Cu toate că studiile susţin că este o substanţă sigură, mulţi medici sunt în continuare sceptici, având în vedere că sucraloza a fost descoperită în timpul procedeului de creare a unui insecticid. În plus, fiind o substanţă nouă, efectele adverse ale consumului de E955 pe perioade lungi de timp sunt încă insuficient studiate.

Un alt îndulcitor ce se poate găsi pe eticheta unor băuturi răcoritoare este E 952 (ciclamat de sodiu). Unele teste au arătat că, indirect, are potenţial cancerigen (amplificând potența altor substanțe cancerigene), iar în prezent este interzis în UK şi SUA, dar permis în România. Se poate regăsi şi în compoziţia unor biscuiţi, gemuri sau prăjituri din comerţ.

Alţi îndulcitori folosiţi de producători sunt siropul de porumb, dextroza, extroza, fructoza, melasa, acesulfam K (E950) etc.

Potenţiatorii de aromă

Toată lumea a auzit de glutamatul de sodiu (E621). Este un potenţiator de aromă ce poate fi găsit în condimente, mezeluri, conserve, supe instant, sosuri, îngheţată, budinci etc. Cu toate că şi organismele din UE şi cele SUA îl consideră un aditiv sigur, există totuşi mulţi nutriţionişti şi medici care susţin că este periculos, având potenţial cancerigen şi dând dependenţă. Glutamatul de sodiu acţionează asemănător unui drog, alterând nivelurile de neurotransmiţători şi păcălind creierul că mâncarea are gust bun.

Deoarece tot mai multă lume e atentă la glutamatul de sodiu atunci când citeşte eticheta, unii producători l-au ascuns sub alte denumiri precum monosodium glutamate, natrium glutaminat, potenţiator de aromă, arome.

De asemenea, un produs poate să conţină alte surse de glutamat, iar pe etichetă să apară doar acestea: gumă vegetală, aromă de fum, malţ din orz, extract/aromă de malţ, proteine din lapte, izolat/concentrat proteic din lapte, sos/extract de soia.

6 coloranţi alimentari pot provoca ADHD

Există mulţi coloranţi alimentari, dar 6 au ieşit în evidenţă după ce a fost stabilită o legătură între aceştia şi apariţia sindromului ADHD la copii. Este vorba despre E102, E104, E110, E122, E124 și E129. Consumul alimentelor în care se utilizează aceşti coloranţi alimentari împreună cu conservantul benzoat de sodiu (E211) poate avea efecte negative (hiperactivitate) asupra comportamentului copiilor. Aceasta este concluzia unui studiu din 2007 comandat de agenția guvernamentală britanică pentru standarde alimentare (Food Standards Agency) și realizat de Universitatea Southampton din UK.

E 102 este, de fapt, tartrazina şi dă băuturilor sau alimentelor culoarea galbenă. Este interzisă în câteva ţări din UE, dar nu şi în România. Este un agent ce eliberează histamină, deci poate agrava şi crizele de astm. În combinaţie cu benzoaţii (E210-215), tartrazina poate duce la hiperactivitate şi sindrom ADHD.

Un alt colorant din lista celor 6 este E104 (galben de quinolină). Deși este un aditiv permis în UE, este interzis în țări precum Australia, Japonia, Norvegia și SUA.

E110 (galben portocaliu) este un colorant care intră în componența sucurilor, dropsurilor, înghețatei sau a snack-urilor. Apare şi în unele prafuri de budincă.

E122 (azorubină, apare şi sub denumirea carmoizină) este un colorant roşu, obţinut din gudron, ce poate produce hiperactivitate la copii şi reacţii adverse la persoanele ce suferă de astm. În prezent este interzis în unele ţări precum Canada, Japonia, Norvegia, SUA și Suedia.

Şi E124 (roşu ponceau) este interzis în unele ţări, dar nu şi în România. Se găseşte în general în dulciuri sau mezeluri.

Un alt colorant din lista celor care pot produce hiperactivitate sau ADHD la copii este Roşu Alura (E129).

Atenţie la produsele ce conţin EDTA

Pe lângă îndulcitori, potenţiatori de aromă şi coloranţi artificiali, mai trebuie să fii atentă şi la produsele care conţin E385 (EDTA sau Etilen-diamina tetraacetat de calciu disodiu). Acesta este un antioxidant folosit în unele sosuri, maioneze, compoturi, margarine sau sucuri. Apare şi sub denumirea de Calciu disodiu-EDTA, EDTA calciu disodic sau edetat de calciu disodiu. Consumul excesiv al alimentelor ce conţin EDTA poate duce la modificări metabolice, probleme de coagulare a sângelui, hematurie (prezenţa sângelui în urină). E interzis în unele ţări, iar în UE există o doză maximă admisă de 2,5 mg/kgc. EDTA este folosit ca agent chelator în tratarea intoxicaţiilor cu metale grele, deoarece se leagă de ionii de fier şi calciu şi le scade activitatea. EDTA este interzis în alimentaţia copiilor mai mici de 2 ani.

DISTRIBUIȚI
Intră în conversație