Ghidul arsurilor la copii, cu explicații de la prof. dr. Dan Enescu

Peste 400 de copii ajung în spitale numai în București în fiecare an cu diverse forme de arsuri. Intervenția imediată este esențială. Citiți mai jos ghidul arsurilor la copii, realizat împreună cu expertul nr. 1 în domeniu din România.

Primește cele mai utile articole de parenting direct la tine în Inbox

sau
Înscrie-te cu Facebook

Arsurile cu un lichid fierbinte sunt principala cauză pentru care copiii din România au nevoie de ajutor în secțiile de specialitate din spitale, iar cel ai frecvent micuții se ard cu apă, ciorbă, lapte. „Vârsta cu risc maxim la care astfel de accidente pot să apară este între 1 şi 4 ani, iar cu cât copilul este mai mic cu atât riscurile unei arsuri sunt mai mari. Aș spune că tipul de arsură depinde și de vârsta copilului – cei mici se ard mai degrabă prin lichid fierbinte, iar cei mai mari prin flacără sau se electrocutează”, declară prof. dr. Dan Mircea Enescu, Şeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Arsuri de la Spitalul de Copii  “Grigore Alexandrescu” din Bucureşti.

Medicul se declară mulțumit de faptul că numărul de copii cu arsuri este într-o continuă scădere. „Dacă după anii ’90 avem și 1000 de copii pe an, acum sunt în jur de 400. Este un senzor al gradului de civilizație. Mă bucură și faptul că micuții sunt aduși la medic foarte repede după ce are loc accidentul, ceea ce este extrem de important”, mai declară medicul.

Atenţie mare la orice arsură!

Gravitatea unei arsuri este dificil de evaluat. “Şi eu ca medic mă pot înşela, sunt situaţii în care mă uit la o arsură şi nu îmi dau seama ce s-a distrus. Trebuie să fac o excizie în piele pentru a vedea. La o arsură, simptomele nu apar imediat, ca într-o hemoragie pe care o poţi controla. Copilul pare chiar să se simtă bine, iar şocul care urmează arsurii poate să apară şi la 6-8 ore de la producerea accidentului iar la un copil mai mic de un an chiar la suprafeţe arse mai mici de 10 la sută din corp”, mai explică prof. dr. Dan Mircea Enescu. De aceea, este esenţial ca micuţii care sunt victimele unor astfel de accidente să ajungă cât mai repede la medic, cel mai bine într-un spital care are și chirurg plastician.

De ce depinde gravitatea unei arsuri

Când evaluează gravitatea unei arsuri, specialiştii iau în calcul următoarele elemente: vârsta copilului, suprafaţa arsă, profunzimea arsurii şi localizarea ei. În ceea ce priveşte vârsta, la aceeaşi profunzime şi suprafaţă arsă, o arsură este cu atât mai gravă cu cât vârsta copilului este mai mică. O arsură trebuie considerată întotdeauna gravă la un sugar. La un copil de 3-4 ani, dacă este afectată 6-8 la sută din suprafaţa corpului, este necesară internarea lui într-un centru de specialitate. În plus, arsurile chimice şi electrocutările trebuie întotdeauna considerate grave.

Suprafaţa arsă este elementul esenţial după care medicii se orientează. La un copil mai mic de doi ani, este vorba de o arsură gravă dacă este afectată peste 5 la sută din suprafaţa corpului, iar la copiii între 3 şi 15 ani peste 10 la sută.  Arsurile profunde sunt cauzate mai ales de uleiul încins, contactul cu suprafeţe încinse (aragaz, plite, calorifer electric), de substanţele chimice, arsura prin flacăra şi curentul electric. La aceeaşi suprafaţă arsă, cu cât o arsură este mai profundă, cu atât este mai gravă.

Rețineți că medicii consideră arsuri grave cele care sunt localizate pe faţă, căi aeriene, mâini, picioare, perineu şi cele cu distribuţie circulară (membre, trunchi, zona cervicală).

Prevenţia, cea mai bună soluţie

Majoritatea arsurilor copilului se produc în a doua parte a zilei, când mulţi părinţi din cauza oboselii nu mai sunt la fel de vigilenţi la supravegherea copiilor. Aşa că atunci când îl laşi singur într-o cameră, elimină tot ceea ce ar putea fi primejdios pentru el şi ai grijă la orice ar putea reprezenta un pericol. Mai exact:

Recomandări



* Asigură prizele cu dopuri speciale care se găsesc în comerţ, pentru ca micuţul să nu se curenteze;
* Nu lasă la îndemâna copilului chibrituri;
* Nu lăsa ciorba pe jos să se răcească şi nici vreo cratiţă cu apă fierbinte.
* Când manipulezi orice lucru fierbinte, fii foarte atentă la copil.
* Nu pune ceaşca cu cafea sau cu ceai, ibrice, cratița cu lichid fierbinte pe marginea meselor, dulapurilor, zone la care copilul tău poate ajunge cu uşurinţă;
* Când trebuie să-i încălzeşti laptele sau ai ceva fierbinte într-o mână, nu încerca să ţii copilul cu cealaltă mână. Pune-l mai bine într-un loc sigur pentru el, pătuţ sau ţarc;
* Mare grijă şi la apa fierbinte. Dacă din greşeală îl speli cu apă prea fierbinte (peste 50 de grade C), sunt suficiente trei secunde ca să-i apară o arsură.

Ce să nu faci în caz de arsură

dan-enescu arsuri copii

* Nu pune unguente, sprayuri sau leacuri băbeşti – ou, unt, ulei, făină, iaurt, cerneală, pastă de dinţi, bulion, pământ, miere etc. Toate acestea pot duce la complicaţii mai mari prin suprainfectarea rănilor cu germeni patogeni iar leziunile vor deveni mai profunde.
* Nu pune antiseptice sau alte substanţe care colorează cum ar fi rivanol, mercur-crom, violet de genţiană, cerneală. Şi aceasta este o măsură inutilă care va modifica aspectul rănii şi îl va împiedica pe medic să-şi dea seama cât este de gravă.
* Nu pune alcool, nu ajută la nimic. Din contră, agravează rănile şi este foarte dureros pentru copil. Plăgile trebuie îngrijite în condiţii de sterilitate, într-un centru de arsuri, cu soluţii sterile şi neiritante pentru piele (ser fiziologic, apă distilată etc).
*  Nu sparge şi nici nu curăţa flictenele (băşicuţele pline cu lichid care se formează la suprafaţa pielii).
* Nu pune gheaţă pe o arsură şi nici nu obliga copilul să stea în apă rece, pentru că se pot agrava leziunile locale şi poate apărea şocul hipotermic.
* Nu da medicamente copilului înainte de sosirea ambulanţei.

Ce să faci în caz de arsură

* În cazul unor arsuri prin lichid fierbinte, hainele trebuie îndepărtate imediat de pe copil. Fiecare secundă în plus de contact între haine stropite cu lichid fierbinte şi piele adânceşte arsura. După ce ai scos hainele, pune pe zona rănită bandaje sau orice ai mai curat la îndemână (un cearceaf curat).
* În caz de electrocutare, trebuie oprit rapid curentul electric iar copilul trebuie îndepărtat de la sursa de curent cu ajutorul unui lemn sau a unui cauciuc.
* Şi în caz de arsură chimică, este esenţial să se scoată toate hainele de pe copil iar zona lezată să fie spălată abundent cu apă de la robinet, la temperatura camerei, timp de 30 de minute. Apa ajută la reducerea disconfortului şi a  inflamaţiei la nivelul ţesutului.
* În cazul arsurilor de întindere limitată, pune apă de la robinet pe zona arsă, la temperatura camerei, timp de 10-15 minute.
* Dacă arsurile depăşesc 10 la sută din suprafaţa corpului, pune comprese îmbibate cu apă la temperatura camerei, tot timp de 10-15 minute.
* Dacă arsură este medie sau majoră, copilul trebuie dus urgent la un centru de arsuri şi chirurgie plastică (astfel de centre se găsesc în toate spitalele judeţene).
* Este de preferat să i se dea copilului ceai cu săruri de rehidratare care se recomandă şi în cazul deshidratărilor ce urmează după o tulburare digestivă. Apa sau ceaiul nu vor compensa pierderile masive de sodiu ce apar în arsuri şi pot chiar provoca convulsii la un copil mai mic de 4 ani a cărui arsură este medie sau majoră.

Când chemi salvarea?

Pentru serviciile de ambulanţă, arsurile la copiii reprezintă o prioritate. Este obligatoriu să suni la ambulanţă în caz de:

* Arsură la un copil mai mic de 2 ani;
* Arsură chimică, electrocutare, arsură prin flacără sau explozie;
* Suspiciune de arsură de căi respiratorii, intoxicaţie cu monoxid de carbon, inhalare de fum sau dacă apar şi alte traumatisme (în cădere copilul se loveşte);
* Orice arsură după care copilul şi-a pierdut cunoştinţa;
* Orice arsură la copil cu handicap, boli, diverse carenţe.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

DISTRIBUIȚI
Articolul precedentCum combați scărpinatul în cazul copiilor
Articolul următorGlobalizarea duce la obezitate
Vreme de 15 ani am scris despre sănătate, în special în presa scrisă, în reviste lunare de sănătate și am coordonat echipe de jurnaliști. Din 2014, am derulat proiecte în diverse ONG-uri, tot în domeniul sănătătii în special și am început să scriu Freelancer: pentru site-uri din Marea Britanie – www.mosaicscience.com sau thecancerblog.net sau românești – www.totuldespremame.ro, www.historia.ro. Din 2003, am devenit mamă: mai întâi de fată - Iulia, apoi din 2007, și mamă de băiat - Ștefan. Experiențele trăite profesional, în anii petrecuți în presă, și personal, cu cei doi copii total diferiți ca personalitate, le transform din când în când în texte, pe care le public pe www.totuldespremame.ro sau pe https://getaroman.wordpress.com