Înălțimea și greutatea copilului de la 0 la 18 ani: tabele de dezvoltare

În copilărie există mai multe etape de dezvoltare și puseuri de creștere, dar nu trebuie să ne cramponăm de acestea atunci când copilul cu mult mai scund/ inalt/ slab sau gras față de cei de aceeași vârstă. Monitorizarea înălțimii și a greutății trebuie să devină o rutină, pentru a apela la medic atunci când e cazul.

Alexandra Irimiea

Înălțimea și greutatea copilului sunt două măsurători care-i preocupă în mod firesc pe toți părinții, mai ales atunci când, comparându-și copiii cu alții de vârsta lor, observă diferențe semnificative. Monitorizarea constantă a creșterii este un obicei foarte bun, care permite părinților să apeleze la timp la specialist atunci când observă că ritmul de creștere este prea lent sau prea rapid, ori când greutatea este prea mare sau prea mică. 

E prea scund pentru vârsta lui? Prea slab? Oare are prea multe kilograme? Acestea sunt doar câteva din întrebările pe care ni le punem uneori, ca părinți. Și ca să fim siguri că totul este ok, îl măsurăm și comparăm aceste cifre cu măsurătorile standard elaborate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Greutate și înălțimea copiilor de la 0 la 3 ani. Diferențe între fete și băieți

Primii doi ani de viață ai copilului reprezintă perioada cu cele mai multe monitorizări. La fiecare vizită în cabinetul medicului, bebelușul este cântărit și îi este monitorizată lungimea. Este important atât pentru pediatru, cât mai ales pentru liniștea părintelui, să afle dacă și cât a crescut.

Cea mai mare rată de creștere se înregistrează în primul an de viață. Astfel, un bebeluș câștigă în înălțime 25 de cm, iar greutatea și-o triplează. După ce împlinește un an, ritmul de creștere încetinește, fapt care îi îngrijorează pe unii părinți.

Cât crește un copil în înălțime

De regulă, până la adolescență, un copil crește aproximativ 6 cm pe an. De reținut însă că această rată nu este fixă pe perioada copilăriei. Sunt și puseuri de creștere, îndeosebi primăvara.

Totodată, o dezvoltare remarcabilă are loc la pubertate, între 8 și 13 ani la fete și între 10 și 15 ani la băieți. Aceasta perioadă durează între doi și cinci ani și este asociată și cu dezvoltarea sexuală a copilului – apariția părului pubian și la subraț, plus menstruația la fete. Însă, până la vârsta de 15 ani la fete sau 16-17 ani la băieți, creșterea asociată cu pubertatea se sfârșește, copilul atingând maturitatea fizică.

Una dintre greșelile frecvente pe care le fac părinții copiilor scunzi este să dea vina exclusiv pe moștenirea genetică. Dacă ei sunt scunzi, iar copilul este la fel, consideră că nu mai e nimic de făcut pentru a le influența creșterea în înălțime. Însă nu întotdeauna este așa. Medicul endocrinolog Bogdan Pascu spune că orice copil scund trebuie investigat, indiferent de înălțimea părinților, pentru că poate avea probleme rezolvabile, pe care le au și părinții lor, dar care nu au fost depistate și corectate, în lipsa unui control de specialitate la timpul potrivit.

Iată explicațiile și recomandările medicului:

Organizația Mondială a Sănătății este cea care stabilește valorile standard privind înălțimea și greutatea copilului, iar graficele realizate de noi sunt în conformitate cu datele oferite de OMS. Când comparați datele cu cele ale propriului copil, amintiță-vă de faptul că fiecare om se dezvoltă într-un fel unic și că, dacă la un moment dat cifrele nu corespund cu cele din tabel, situația nu este neaparat problematică. Monitorizarea este esențială, iar dacă trendul de creștere este nepotrivit se impune o consultație la pediatru sau endocrinolog.

Greutatea și înălțimea copiilor de la 3 la 18 ani. Difrențe între fete și băieți

GRAFIC CREȘTERE DE LA 3 LA 18 ANI

Ce pot face părinții pentru o bună creștere a copilului?

Pentru o dezvoltare fizică bună, părinții trebuie să se asigure de următoarele aspecte:

  • Copilul se odihnește suficient – Chiar dacă numărul de ore de somn variază de la un copil la altul, de regulă, 10-12 ore de somn pe noapte sunt esențiale pentru ca organismul să se odihnească și să crească. Atenție, este importantă și ora la care se culcă cel mic, nu doar numărul de ore de odihnă!
  • Copilul mănâncă bine și sănătos – O dietă echilibrată, cu vitamine și minerale, ajută copilul să-și atingă potențialul maxim de creștere.
  • Copilul face exerciții în mod regulat – În zilele noastre, obezitatea la copii este o problemă tot mai întâlnită, de aceea părinții trebuie să se asigure că aceștia fac suficientă mișcare. Alege acele activități care-i fac plăcere copilului și îl ajuți astfel să fie sănătos.

Citește și: Câte ore trebuie să doarmă un copil în funcție de vârstă. Grafic cu ora ideală de culcare și număr de ore dormite

Pentru a vedea ce sporturi sunt potrivite pentru creșterea în înălțime a copilului, urmărește în acest video răspunsurile medicului endocrinolog pediatru Bogdan Pascu:

Obezitatea la copii

Obezitatea este una dintre cele mai mari probleme de sănătate ale vremurilor actuale, iar ea îi afectează nu doar pe adulți, ci și pe copii. Conform studiilor, doar 10% din cazurile de obezitate infantilă au drept cauză o patologie genetică sau endocrină, restul fiind asociate cu un stil de viață dezordonat și obiceiuri alimentare nesănătoase. Putem vorbi de obezitate la copii atunci când greutatea lor o depășește cu 50% pe cea adecvată pentru înălțimea lor. În cazul în care depășirea valorilor este cu doar 20%, termenul folosit este de suprapondere. În cazurile severe, când depășirea limitei este peste 80%, vorbim de obezitate morbidă la copii.

Efectele obezității la copii variază de la cele ușoare, la cele severe, iar pe măsura trecerii timpului, situația se poate agrava. Corectarea stilului de viață și a obiceiurilor alimentare se face mult mai ușor în copilărie decât la vârstă adultă, așa ca intervenția promptă a părinților este esențială. Iată câteva dintre afecțiunile asociate cu obezitatea infantilă:

  • Diabetul de tip II. Obezitatea infantilă poate fi factor declanșator pentru diabetul de tip II
  • Astmul. Țesuturile adipoase declanșează un proces inflamator în organism, care atacă inclusiv plămânii, În plus, din cauza presiunii puternice asupra abdomenului și a zonei pieptului, respirația unui copil supraponderal devine problematică. Riscul de astm este mai ridicat în asociere cu obezitatea.
  • Probleme articulare. Riscul de afecțiuni articulare și de fracturi este mare din cauza presiunii pe articulații, generate de greutatea excesivă.
  • Depresia și anxietatea. Copiii supraponderali suferă din cauza felului în care arată, a bullyingului și a izolării sociale. Riscă să devină anxioși, să se simtă în permanență în pericol și să aibă o stimă de sine scăzută.

Pentru a afla situația copilului din punct de vedere al înălțimii și greutății, puteți utiliza calculatoarele dezvoltate de dr. Bogdan Pascu, disponibile AICI.

Important de reținut este faptul că un copil care are valori sub medii la înălțime și la greutate poate fi, totuși, un copil care se dezvoltă normal. În copilărie sunt mai multe etape de dezvoltare și puseuri de creștere. Totuși, dacă te îngrijorează aceste valori, este bine să vorbești cu medicul pentru a-i monitoriza mai atent ritmul de creștere și pentru a vedea dacă sunt probleme de sănătate care-i încetinesc dezvoltarea.

Pentru mai multe informații despre graficele de creștere și greutatea copiilor, dar și despre greutatea acumulată în sarcină, vă recomandăm și aceste articole: 

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa