Nasul înfundat la bebeluşi şi copii. Când să ne îngrijorăm?

Nasul înfundat

Nasul înfundat este extrem de frecvent la copii şi apare uneori chiar de la naştere.

La nou născuţi şi bebeluşi, nasul înfundat este cauzat cel mai frecvent de prezenţa de secreţii la nivelul foselor nazale. Majoritatea bebeluşilor par a avea nasul înfundat atunci când respiră liniştiţi sau dorm. Bebeluşii în primele luni de viaţă au o capacitate redusă de a-şi trage nasul şi astfel secreţiile produse în mod natural stagnează în fosele nazale. Refluxul fiziologic de conţinut din stomac aduce cu sine o inflamaţie la nivelul căilor aeriene superioare care creşte producţia de mucus.

Răcelile frecvente ale celor mici aduc şi ele obstrucţie nazală şi mucus în cantitate mai mare. Toate acestea sunt de cele mai multe rezolvate prin administrarea de soluţie salină la nivelul foselor nazale şi aspiraţia secreţiilor cu o pompiţă.

Din punct de vedere al obstrucţiei nazale motivele de îngrijorare apar atunci când observăm că aceasta este de foarte lungă durată şi, eventual, însoţită de alte simptome. Motivele pot fi variate şi întotdeauna necesită prezentare la medic.

Imperforaţia coanală sau atrezia coanală

Este diagnosticată de obicei la naştere. Reprezintă dezvoltarea incompletă a foselor nazale care în porţiunea posterioară sunt complet obstruate de o formaţiune membranoasă sau osoasă. Dacă afectează amândouă fosele nazale copilul nu se poate alimenta corespunzător şi are dificultăţi la respiraţie în primele ore de viaţă. Dacă afectează o singură fosă nazală poate trece neobservată mult timp. Dacă micuţul nu creşte suficient în greutate, nu poate mânca suficient de bine, are secreţii nazale dintr-o singură nară sau mai are şi alte malformaţii, trebuie discutat cu medicul neonatolog sau pediatru posibilitatea existenţei acestei afecţiuni. Din fericire este o afecţiune rară cu o frecvenţă de aproximativ 1:10.000 de naşteri.

Vegetaţiile adenoide și nasul înfundat

Sunt prezente la toţi copii şi au o structură şi funcţie asemănătoare cu cea a amigdalelor faringiene. Sunt localizate în pasajul care face legătura între partea din spate a foselor nazale şi faringe. Rolul lor este acela de apărare locală prin secreţia de imunoglobuline şi participă şi la maturarea sistemului imunitar. Deşi sunt prezente la toţi copii nu le dau probleme tuturor. Atunci când devin suficient de mari pentru a obstrua în totalitate spaţiul din spatele nasului pot începe să devină o problemă. În general ele îşi măresc volumul în timpul infecţiilor respiratorii şi revin la normal după vindecare. Uneori pot rămâne mărite, copilul prezentând nas înfundat şi după ce răceala pare că a trecut şi respiră cu gura deschisă mai tot timpul, inclusiv atunci când doarme. Este important de urmărit somnul copilului pentru a observa apariţia sforăitului şi al pauzelor în respiraţie – apnee de somn. Dacă se produce de multe ori pe noapte aceasta trezeşte copilul care nu se mai odihneşte suficient, putându-l afecta pe termen lung în procesul de creştere şi dezvoltare.

Corpi străini intranazali

Toţi copiii sunt curioşi, iar această curiozitate îi împinge uneori să îşi introducă în nas sau în gură diferite obiecte. Cele introduse în nas, dacă sunt de dimensiuni potrivite, pot să rămână captive în nară. Dacă observăm prezenţa de secreţii galben-verzui care se scurg permanent doar dintr-o singură nară (mereu din aceeaşi nară) deşi copilul nu este răcit şi faptul ca micuţul nu respiră pe acea nară, ne putem gândi şi la posibilitatea existenţei unui corp străin. Este important de discutat cu medicul, deoarece dacă nu sunt îndepărtaţi la timp, corpii străini pot crea complicaţii serioase.

Sângerări nazale şi nas înfundat

Copiii au relativ des sângerări de la nivelul nasului. Cel mai probabil datorate unei imaturităţi a mucoasei, scobitului în nas sau altor mici traumatisme, acestea se remit de cele mai multe ori spontan sau cu minime intervenţii terapeutice. În cazul în care copilul are sângerări frecvente din una sau ambele nări însoţite de nas înfundat care nu trece cu tratament obişnuit, se impune o vizită la medic. În acest caz trebuie exclusă prezenţa de tumori la nivelul foselor nazale.

Nas înfundat şi secreţii purulente asociate cu febră (sinuzită)

Sinuzita bacteriană trebuie tratată prompt pentru prevenirea complicaţiilor care, la copii, apar mult mai rapid decât în cazul adulţilor. O „răceală” care persistă peste 2-3 săptămâni, însoţită de febră, stare generală modificată, nas înfundat şi secreţii abundente de culoare galbenă-verzuie, pot sugera o sinuzită.

Nas înfundat şi secreţii apoase (rinită alergică)

Alergiile apar din ce în ce mai des la copii. Dacă avem un copil cu nasul mereu înfundat, care strănută frecvent şi care are secreţii transparente, apoase, abundente, fără a avea febră sau modificarea stării generale, ne putem sfătui cu medicul pediatru cu privire la investigarea unor potenţiale alergii. Rinita alergică nu trebuie confundată cu răceala comună, iar durata lungă de evoluţie este un amănunt important. Mai ales dacă unul sau ambii părinţi au alergii respiratorii sau astm bronşic, copilul care pare veşnic răcit cu nasul înfundat şi secreţii apoase, trebuie investigat alergologic.

Nas înfundat după traumatisme ale feţei

Oricât de mult încercăm să îi protejăm pe cei mici, în joacă, aceştia se pot răni. Motivele de îngrijorare apar atunci când, dacă lovitura a fost în zona feţei, observăm că apar echimoze în zona nasului, sângerare din nas, nas înfundat şi eventual deformarea zonei nasului. Acestea pot sugera o fractură a piramidei nazale sau un hematom al septului nazal care necesită tratament cât mai rapid.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație