Ce faceți când copilul are febră, pas cu pas. Explicații de la dr. Anca Cochino

ghidul febrei la copii

Cum suntem în plin sezon de răceli şi gripe, iar anuala epidemie este amplificată de întoarcerea copiilor în colectivităţi, febra este un prim semn de alarmă care le anunță. Iată ce trebuie să faceţi atunci când copilul are febra mare sau, mai rar, ajunge la convulsii febrile.

Peste 85% dintre părinţi le adminstreaza copiilor antitermice înainte că febra să atingă 38,5 grade Celsius, potrivit unui studiu apărut în Revista Pediatrics.

Când trebuie tratată de fapt febra la un copil cu antitermice? Ce alte metode funcţionează? Care sunt motivele pentru care apare? Cum se manifestă convulsiile febrile şi cât de periculoase sunt sau ce sechele pot lasă pe termen lung? Cât de importantă este hidratarea la copiii care au febra şi care sunt lichidele cele mai bune? Sunt întrebări la care răspunde medicul pediatru Anca Cochino, de la Cabinetul Pediasan din Bucureşti.

Totul Despre Mame: Mulţi părinţi intră în panică atunci când copiii fac febră mai mare de 38 de grade şi o tratează agresiv. Când trebuie tratată febra la un copil? Care sunt motivele pentru care apare?

Dr. Anca Cochino: Febra este un mecanism de apărare. Când organismul detectează prezenţa de proteine străine care ar putea să îi facă rău, unul dintre mecanismele de apărare care se declanşează este creşterea temperaturii în scopul de a denatura proteinele străine, de a le deregla funcţiile proprii şi de a le pregăti pentru a fi recunoscute şi distruse de către celelalte mecanisme mult mai complexe ale sistemului imun. Febra nu este un motiv de panică. Ne anunţă că ceva se întâmplă şi trebuie să fim mai atenţi la organismul nostru.

Febra se măsoară corect la copii sub 3 ani intrarectal. Celelate metode (suzete, termometre de proximitate, cu infraroşu etc) sunt doar orientative. Peste 3 ani se poate încerca măsurarea febrei cu termometru digital la nivelul axilei (“sub braţ”), dar uneori şi aceasta este o metodă pur orientativă, capul termometrului trebuind să fie în contact intim şi ferm cu pielea toracelui şi braţului tot timpul când este măsurată febra. Pentru copiii mai mari care colaborează (peste 5 ani) şi adulţi, temperatura poate fi măsurată oral (în gură) cu un termometru foarte curat. Nu vom bea şi mânca nimic măcar cu 10 minute anterior măsurării temperaturii şi vom păstra gura bine închisă pe parcursul măsurării. Din fericire, termometrele actuale au timp de măsurare extrem de scurt.

Când temperatura măsurată intrarectal depăşeşte 38.5º C putem interveni cu măsuri de scădere a febrei. Dacă febra este sub 38.5 şi copilul se simte foarte bine “ca şi cum nu ar avea febra”, putem temporiza administrarea de antitermice. Îl dezbrăcăm, îi dăm lichide şi măsurăm febra peste 20-30 de minute.

Dacă temperatura măsurată intrarectal este sub 38.5º C, dar copilul are o stare modificată evidentă, plânge foarte mult, nu poate dormi sau adoarme greu şi se trezeşte des, sau e agitat, atunci ar trebui intervenit cu medicamente specifice. Copiii mici nu ştiu să verbalizeze, să indice că se simt rău sau unde îi doare şi atunci trebuie ajutaţi. Chiar dacă sunt subfebrili (febra sub 38) sau au febra mică (febra sub 38.5 intrerectal) le vom da medicamente.

Totul Despre Mame: Cum trebuie ţinută febra sub control atunci când depăşeşte 38,5 grade Celsius?

Dr. Anca Cochino: Febra peste 38.5 ºC trebuie scăzută în primul rând prin metode fizice: dezbrăcăm copilul, îi dăm să bea lichide des şi cu înghiţituri mici – apă, lapte, ceai îndulcit sau nu, compot. Când creşte febra, copilul poate avea frisoane: tremură, se răcesc extremităţile. După ce se termină frisonul şi se încălzesc extremităţile îl putem şi împacheta în cearşaf sau prosop ud. Cearceaful sau prosopul cu care împachetăm copilul îl vom udă cu apă călduţă (nu rece!), apoi îl stoarcem bine, îl scuturăm (moment în care oricum se mai răceşte), apoi vom împacheta copilul în el, de la brâu în jos. Când îl împachetăm, vom da jos scutecul sau chilotul. Ţinem copilul împachetat 5-10 minute, apoi scuturăm sau udăm din nou cearceaful şi îl împachetăm din nou pe copil încă 5-10 minute. Repetăm aceste etape de 4-5 ori, până când febra scade cu cel puţin 1 grad. Dacă dorim să îi facem baie de scădere a febrei, punem apă normal de caldă (38 ᵒ), până când apă ajunge la burtică când copilul stă în şezut în cadă. Îi dăm jucării sau ne jucăm cu el în cadă, timp în care vom răci treptat apă. La dus procedăm la fel, scădem treptat temperatura apei. Poate stă în cadă (sub dus) 20-30 de minute, dar să nu îi fie frig. Dacă îi este frig îl scoatem din baie, îl ştergem şi îl îmbrăcăm normal.

Manevrele fizice de scădere a febrei este bine să le asociem cu medicamente antitermice, după schema de mai jos.

a. Paracetamol, care este recomandat de la naştere (suspensii: panadol, calpol, eferalgan).

b. Sau îi putem da Ibuprofen recomandat de la 3 luni şi 6 kg (există multe preparate pe piaţă, dintre cele mai cunoscute fiind ibugesic, ibalgin, nurofen, marcofen etc şi supozitoare cu ibuprofen).

c. După 8 luni şi 8 kg se poate folosi metamizol sodic (alvotor, algocalmin şi varianta de supozitor novocalmin), dar este de preferat să îl folosim cât mai rar şi doar dacă febra este mare, peste 39.5 ᵒ C intrarectal.

Dozele medicamentelor antitermice se calculează în funcţie de vârstă şi de greutate corporală. Distanţa dintre dozele aceluiaşi medicament este bine să fie măcar de 6-8 ore. Dacă febra apare mai repede de 6 ore putem asocia un alt medicament, cu o altă substanţă activă. Cea mai frecventă asociere este ibuprofen cu paracetamol. Dar nu este obligatoriu să îi dăm la 4 ore alternativ, unul sau altul, dacă copilul nu are febra. Este recomandat să îi dăm medicamente doar când febra creşte peste 38.5º C intrarectal. Există situaţii, mai ales în primele 24-48 de ore de boală, când febra scade doar puţin după medicamente şi împachetări. De exemplu, poate scădea de la 39-40º C intrarectal doar până la 38.5-38.8º C intrarectal. Dacă copilul are stare generală destul de bună, reuşeşte să se hidrateze corespunzător şi urinează aproape normal, atunci necesită medicamente doar când febra urcă din nou spre 39-40 ᵒ C intrarectal.

Uneori, în timp ce creşte febra, copilul se poate simţi rău, să aibă frison, să i se facă foarte somn sau să verse. În aceste condiţii, foarte mulţi copii refuză medicamentele de tip suspensie şi va trebui să folosim supozitoare.

În general, majoritatea copiilor tolerează bine episoadele de febra.

Trebuie să ştim că oricare din medicamentele antitermice pe care le folosim necesită cel puţin o oră să îşi facă efectul. În acest timp, dacă febra este mare (depăşeşte 39.5 ᵒ C intrarectal) şi dacă copilul nu are frison, putem să folosim metodele fizice de scădere a febrei (împachetările sau baia hipotermizanta).

Totul Despre Mame: De ce apar convulsiile febrile la copii?

Dr. Anca Cochino: Convulsiile febrile apar mai frecvent la copilul cu vârstă între 6 luni şi 5 ani, perioada când creierul încă nu este suficient de matur şi unele mecanisme de blocare a stimulilor iritativi nu sunt complet funcţionale. În timpul ascensiunii temperaturii se produce o stimulare bruscă a neuronilor care, reactiv, vor descarcă repetitiv impulsuri.

Totul Despre Mame: Care sunt primele măsuri / măsurile de urgenţă pe care părintele trebuie să le ia în cazul în care copilul are convulsii febrile?

Dr. Anca Cochino: În timpul convulsiei febrile, copilul îşi pierde starea de conştientă, are mişcări ritmice ale capului şi corpului, poate pierde urină sau fecale. Poate dura de la câteva secunde la 15 minute dacă vorbim despre convulsia febrilă simplă, sau mai mult, în cazul convulsiilor febrile complexe. După convulsie copilul este confuz, comunică greu şi, de obicei, adoarme. Cât timp convulsionează, copilul trebuie pus pe pat, pe o parte, nu se va încerca să îi dăm nimic pe gură. Nu încercăm să îi băgăm nimic cu forţa între dinţi, pentru că nu se sufocă şi nici nu “îşi înghite limba”. Nu vom duce la duş şi nici nu vom împacheta un copil în timpul convulsiei febrile. Se poate administra, după ce se termină convulsia, antitermic intrarectal. După convulsie este bine că părinţii să meargă cât mai repede cu copilul la spital.

Totul Despre Mame: Se manifestă diferit convulsiile febrile la bebeluşi faţă de copiii peste un an sau la cei mai mărişori?

Dr. Anca Cochino: Convulsiile febrile simple sunt convulsii tonico clonice generalizate, care se manifestă de obicei la fel la orice vârstă.

Totul Despre Mame: Ce complicaţii imediate pot să apară de la convulsii? Dar cele pe termen lung?

Dr. Anca Cochino: Uneori pot apărea vărsături după convulsii. Copilul va fi aşezat în poziţie de siguranţă (pe o parte sau îl ţinem în braţe în poziţie verticală). Imediat după convulsie copilul va fi somnoros sau confuz şi va fi lăsat să doarmă. Dacă convulsia nu se opreşte după 15 minute, dacă copilul “doarme” şi nu poate fi trezit atunci se cheamă ambulanţa.

Convulsiile febrile simple nu au complicaţii pe termen lung. Convulsiile febrile simple sunt autolimitate, creierul le tolerează bine şi nu apar, în marea majoritatea a cazurilor, nici complicaţii, nici sechele pe termen scurt sau lung. Nu influenţeaza modul de comportament, capacitatea de învăţare, memoria sau atenţia. După somnul care urmează episodului de convusii, copilul se trezeşte normal din punct de vedere neurologic, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Există cazuri rare de copii care au convulsii febrile complexe sau recurente, care au făcut prima convulsie febrilă înainte de 9 luni sau care încă mai fac convulsii febrile după 5 ani, sau care au istoric în familie (părinţi, bunici, fraţi, verişori) de convulsii febrile. Aceşti copii au risc mai mare să dezvolte epilepsie (convulsii şi fără febra). La aceşti copii este bine să se ia în calcul profilaxia recurentelor cu medicamente specifice, recomandate de către medicul neurolog.

Totul Despre Mame: Suprimarea febrei cu medicamente poate însemna un timp mai lung de vindecare a infecţiei la copil?

Dr. Anca Cochino: Faptul că tratăm febra şi ajutăm copilul să se simtă mai bine când este bolnav nu înseamnă că îi vom prelungi timpul necesar vindecării. Inflamaţia care însoţeşte răspunsul organismului la agresiunile microbiene poate prelungi durata bolii. Dând medicamente antiinflamatorii (ibuprofen, de exemplu) pe perioade scurte, scădem uşor răspunsul inflamator şi îi dăm posibiliatea organismului să se vindece mai uşor şi mai repede.

Totul Despre Mame: Cât de importantă este hidratarea în febră? Ce gen de lichide ar trebui date copiilor până în 5 ani?

Dr. Anca Cochino: Hidratarea este extrem de importantă. În perioada în care copilul are febra, de obicei 3-5 zile, pofta de mâncare scade, copilul este mai greu de mulţumit şi are nevoie de mult mai multă atenţie şi de răbdare din partea celor din jur decât de obicei. În acesta perioada, chiar dacă copilul va mânca mai puţin, trebuie să avem grijă să îl hidratăm corespunzător. Poate primi lapte, apă, ceai, supă, compot. Dacă varsă sau are diaree va primi, alături de celelalte lichide, şi săruri de rehidratare.

Dacă nu vrea să bea că de obicei, cu multă blândeţe şi răbdare îl vom convinge să bea în cantităţi mici, mai des. Mai ales când ia ibuprofen (nurofen, ibalgin, marcofen) este foarte important să menţinem o hidratare bună. Acest medicament se elimina renal şi devine toxic pentru rinichi când copilul nu are diureza bună. Dacă nu putem convinge copilul să bea destul, se poate pune la spital perfuzie pentru rehidratare.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Intră în conversație