Sedarea copiilor la dentist. Este bine sau rău?

Alexandra Irimiea
Sedarea copiilor

Sedarea copiilor nu este deloc o chestiune ușoară, însă, în anumite cazuri, reprezintă cea mai bună soluție sau… poate chiar singura. Iată când este cazul să apelăm la sedare și care sunt recomandările medicului stomatolog!

„Au, mă doare măseaua!“. Cu toții am pățit-o, cel puțin o dată în viață. Dar ne dorim ca ai noștri copii să nu treacă niciodată prin experiența aceasta. De aceea vizitele regulate la stomatolog sunt esențiale, nu doar atunci când deja au apărut problemele.

Să mergi la un cabinet de stomatologie nu e chiar plăcut. Sunt mulți adulți cu frică de dentist (inclusiv subsemnata). Din păcate, sunt și mulți copii cu frică de dentist, iar micuții pacienți, față de „oamenii mari“, se opun mult mai vehement operațiunilor necesare pentru un tratament. Sunt cazuri în care nu cooperează deloc. Nu deschid gura. Spun că nu-i mai doare nimic. Se ridică de pe scaun și trag de tine să plecați acasă. Totuși problemele rămân. Ce e de făcut în acest caz?

Există mai multe tipuri de anestezie, iar uneorii dentiștii recomandă sedarea copiilor pentru a putea reuși să lucreze în gurița lor. La prima vedere, ca părinte, te sperie această soluție. Sigur este necesară? Ce riscuri presupune? Să apelăm chiar la anestezie generală?

Medicul stomatolog dr. Alexandra Vâlceanu de la Kalydent răspunde, pentru cititorii totuldespremame.ro, tuturor acestor întrebări.

1. Când se apelează la sedarea copiilor la dentist?

Se recomandă sedarea copiilor cu o capacitate redusă de a colabora (de exemplu: probleme de management comportamental, copii cu retard mental, cu tulburări generale, probleme psihiatrice, la cei foarte fricoși și anxioși). Astfel, în funcție de necesitate, se aplică tratament de urgență, tratamente moderate sau complexe.

2. Ce tipuri de sedare sunt disponibile?

  • Sedare conștientă cu protoxid de azot, un gaz sigur, administrat cu masca pe nas, care induce o stare de relaxare și cooperare. Acesta se folosește în combinație cu oxigenul și produce un efect calmanti, iar micuțul nu va mai simți teamă sau disconfort. De menționat faptul că în timpul sedării căile respiratorii rămân deschise și toate funcțiile nealterate, pacientul este foarte relaxat și poate colabora cu medicul. La sfârșitul procedurii se adiministreză numai oxigen și în câteva minute gazul este eliminat complet din organism.
  • Sedare ușoară, o stare indusă de medicamente în care pacienții răspund în mod normal comenzilor vocale. Deși funcția cognitivă și coordonarea fizică pot fi afectate, funcțiile respiratorii și cardiovasculare nu sunt afectate.
  • Sedare moderată, în care micuții răspund singuri la stimuli sau după o stimulare tactilă ușoară; și în acest caz nu este necesară intervenția pentru a menține funcțiile respiratorii, la fel și funcția cardiovasculară este adecvată.
  • Sedare profundă sau analgezie, în care pacienții răspund mai greu la stimuli, prin stimulare repetată sau chiar dureroasă. În sedarea profundă pacienții pot necesita asistență în intreținerea căilor respiratorii, a ventilației. De obicei funcția cardiovasculară este menținută.

3. Ce riscuri și ce efecte adverse are sedarea copiilor?

Kalydent

Deoarece nivelul de sedare al unui pacient poate varia, se poate ajunge la o sedare mai profundă, de aceea medicul dentist trebuie să fie în permanență conștient de starea pacientului, în timpul și după tratament. Este posibil ca în urma sedării să apară efecte adverse ușoare, cum ar fi stare de somnolență prelungită, greață, vomă și febră. Revenirea completă diferă de la imediat postoperator până la câteva ore, de aceea este foarte important ca micii pacienți să fie sub permanenta supraveghere a unui adult în următoarele 24 de ore.

4. Când este recomandată anestezia generală?

Anestezia generală este indicată la copiii mici cu care nu se poate coopera sau la cei cu anomalii maxilo-faciale care vor fi supuși unor intervenții chirurgicale ample. Se folosește atunci când sunt necesare reabilitări orale complexe, atunci când tratamentele dentare convenționale nu sunt o opțiune.

Așadar, anestezia generală este recomandată:

  • pacienților foarte mici,
  • celor cu afecțiuni fizice, psihice, mentale grave;
  • celor care necesită tratament de urgență extensiv;
  • celor cu diferite sindroame, cu afecțiuni neurologice, autism;
  • celor care necesită o siguranță deosebită în îngrijire,
  • dar și celor la care administrarea anesteziei locale nu este eficientă, sunt extrem de anxioși sau cu care nu se poate comunica deloc.

Dacă ți s-a părut util acest articol, dă LIKE paginii noastre de Facebook, unde găsești și alte articole cel puțin la fel de interesante.

Îți recomandăm să te uiți și la acest video

Te-ar mai putea interesa

Te-ar mai putea interesa