A început sezonul alergiilor! Tot ce trebuie să știi despre rinita alergică la copii

rinita alergica la copii totul despre mame

Află informații complete despre rinita alergică la copii: ce factori o declanșează, cum se manifestă, cum se tratează

Rinita alergică este o reacţie imună la o substanţă din mediul înconjurător numită alergen, care se manifestă în principal la nivelul nasului prin inflamarea şi iritarea învelişului intern al nasului (mucoasă nazală). Această reacţie apare atunci când un copil care suferă de alergii vine în contact cu un alergen – fie prin atingere, inhalare sau ingerare.

Vino la Ateliere cu Mămici, pe 25 mai 2017, de la ora 18.30 la Hotel Capitol, unde invitată va fi Dr. Mihaela Leventer. Cum îi protejăm de soare? Este necesar să o facem? Dar de alte agresiuni? Expunem bebelușii la soare? Cu crema sau fără? Pentru cât timp? Ce facem cu insectele care acum ne „atacă” din toate părțile. Sunt doar câteva dintre întrebările la care dr. Mihaela Leventer va răspunde la atelier. Înscrierile se fac AICI.

Dacă ai bănuieli că cel mic ar putea fi alergic, iată un articol care ți-ar putea fi de folos: Primele semne ale unei alergii

Cauzele rinitei alergice

Reacţia alergică este de fapt un răspuns exagerat al sistemului imunitar la contactul cu substanţe care se găsesc în mod obişnuit în jurul nostru (praf, polenuri, acarieni etc.). Deşi aceste substanţe nu fac niciun rău pentru majoritatea oamenilor, dacă sistemul imunitar le consideră dăunătoare, va declanşa o reacţie alergică la fiecare contact. Amplitudinea reacţiei diferă în funcţie de cantitatea de alergen şi de reactivitatea fiecăruia.

Factorii favorizanţi pentru apariţia alergiilor respiratorii şi implicit a rinitei alergice sunt: expunerea de la vârste mici la aer poluat, praf, fum de ţigară, substanţe iritante.

Nu în ultimul rând trebuie menţionat şi faptul că predispoziţia la alergii se poate moşteni de la părinţi. Chiar dacă aceştia nu au avut manifestări alergice decât la vârsta adultă, este posibil ca moştenitorii lor să aibă alergii încă din copilărie.

Manifestările rinitei alergice

Manifestările cel mai frecvent asociate cu rinita alergică sunt mâncărimile la nivelul nasului, înroşirea ochilor, nasul înfundat, nasul care curge permanent cu secreţii apoase, transparente, strănuturile în salve repetate.

Sunt cunoscute două tipuri de rinite alergice: rinita alergică intermitentă (sezonieră, de obicei primăvara şi/sau toamna – provocată frecvent de polenuri) şi persistentă (cu manifestări pe toată durata anului – sensibilizare la praful de casă, acarieni, animale domestice, mucegaiuri).
În ambele cazuri simptomele apar la scurt timp după expunerea la substanţa declanşatoare şi seamănă la început cu o răceală banală. Durata prelungită a simptomelor trebuie să dea de bănuit şi să ne trimită la medic.

Complicaţiile rinitei alergice

În majoritatea cazurilor rinitele alergice evoluează cu simptomele supărătoare enumerate mai sus, rămânând doar la acest stadiu. În stadii mai avansate unii la unii copii poate să apară și sinuzită, care provoacă durere și disconfort.

Inflamaţia şi infecţia pot favoriza apariţia de sângerări ale nasului, din cauza fragilizării învelişului intern al nasului.

Copiii mici pot avea risc de apariţie a otitelor drept complicaţie a sinuzitelor, acuzând durere de ureche şi scăderea auzului.

10 semne că avem de-a face cu o rinită alergică

Deoarece în majoritatea cazurilor rinita alergică seamănă cu o răceală banală cu evoluţie lungă, mai jos găsim o listă de semne care trebuie să ne dea de bănuit şi să ne trimită în vizită la medic:
– Copilul pare mereu răcit. O răceală trece de obicei în maxim 10-14 zile.
– Deşi pare răcit, nu face febră şi nu se simte rău.
– Copilul are mereu nasul înfundat şi se scarpină la nas.
– Copilului îi curge mereu nasul. Mucusul care curge din nasul copilului este transparent şi apos, în contrast cu cel vâscos galben verzui care apare în timpul unei răceli după primele două-trei zile de evoluţie.
– Copilul strănută foarte mult, de câteva ori pe zi, în reprize de mai multe strănuturi consecutive.
– Copilul respiră mereu sau aproape mereu cu gura deschisă.
– Se scarpină insistent la ochi, care sunt mereu roşii şi plini de lacrimi.
– Copilul tuşeşte persistent, uscat, fără expectoraţie.
– Copilul are cearcăne albăstrui-violet închise la culoare, aşa numitele cearcăne alergice.
– Copilul are frecvent erupţii pe piele, roşii, reliefate şi care îi produc mâncărime intensă.

Diagnosticul rinitei alergice

La fel ca şi în cazul adulţilor, diagnosticul de certitudine pentru alergii îl stabileşte medicul specialist alergolog. Se efectuează teste specifice de testare a sensibilităţii la alergenii cunoscuţi atât pe piele, cât şi din sânge.

Uneori pot fi necesare examinări suplimentare ale nasului, cum ar fi examinarea endoscopică sau rinomanometria nasului. Nu sunt examinări de rutină în cazul rinitelor alergice la copii, dar vor trebui efectuate în caz că se suspectează apariţia de complicaţii.

Medicul care îl are în grijă pe copil va stabili necesitatea efectuării de teste suplimentare.

Ce putem face să îi ajutăm pe cei mici?

Este important să ne adresăm medicului pentru un diagnostic corect şi începerea unui tratament adecvat. Tratamentul medicamentos include antihistaminice pe cale orală, spray-uri nazale, picături pentru ochi, imunoterapie.

În caz de complicaţii uneori poate fi necesară administrarea de antibiotice sau antiinflamatoare pentru tratamentul otitelor sau sinuzitelor.

Putem utiliza şi câteva măsuri de prevenţie care vor scădea contactul cu alergenul, în special atunci când acesta este cunoscut:
– Spălam faţa, parul şi mâinile copilului după ce s-a jucat afară (polenul şi praful au tendinţa să se lipească de pielea şi părul expuse).
– Evităm să uscăm hainele afară atunci când este o cantitate mare de polen în aer.
– Aerisirea casei se poate face evitând perioadele în care se eliberează polenul plantelor: dimineaţa devreme şi la lăsarea serii.
– Mersul cu maşina cu geamurile închise folosind filtrele autoturismului pe care avem grija sa le curăţăm regulat în perioadele cu mult polen în aer.
– Evităm statul afară în perioadele cu cantităţi mari de polen în aer. Putem afla informaţii despre perioada de înflorire a plantelor şi maximul de eliminare al polenului în aer de pe site-uri specializate cum este Polleninfo.org. Nu este disponibilă informaţie în timp real pentru ţara noastră, dar pe hartă se pot vedea previziunile pentru diferite polenuri în funcţie de anotimp.
– Alergenii din casă nu trebuie nici ei trecuţi cu vederea. Pe cât posibil trebuie îndepărtate plantele cu flori care produc polen sau care au mucegaiuri, trebuie îndepărtat eficient mucegaiul de pe pereţi, acarienii sunt sensibili la temperaturi mari, prin urmare se recomandă spălarea lenjeriilor si pernelor cu apă peste 60 de grade Celsius, evitarea contactului cu animale de companie dacă există o alergie cunoscută la acestea.

Regula de bază trebuie să fie pe cât de mult posibil evitarea contactului cu alergenul cunoscut. Mai dificil este dacă sunt mai mulţi alergeni care provoacă reacţii sau dacă nu au putut fi identificaţi încă.

Având în vedere că avem de-a face cu o afecţiune supărătoare cu evoluţie îndelungată este important să susţinem moral copilul, explicându-i că înţelegem cât de supărătoare sunt simptomele şi că facem tot posibilul să îl ajutăm. Cu excepţia copiilor foarte mici pentru care explicațiile funcționează doar parțial, susţinerea din partea familiei este de un real ajutor. În acest fel va urma mult mai uşor tratamentele prescrise şi va înţelege de ce uneori nu poate face lucruri pe care le fac ceilalţi copii, de exemplu să aibă un animal de casă sau să se joace în iarbă.

Dacă acest articol ți-a fost de ajutor, dă-ne și un like pe Facebook, pentru a fi la curent cu alte articol utile!

Intră în conversație